Testul Lahm-Schiller este o metoda de diagnostic adjuvanta, folosita in cancerul de col uterin. Se practica atunci cand, la examinarea cu valve, se constata modificari ale colului uterin.
Acest test consta in badijonarea colului cu o solutie slaba de Lugol. Se bazeaza pe propietatea glicogenuluii din celulele epiteliului pavimentos normal de a fixa iodul din solutie. Celulele epiteliului pavimentos stratificat sunt bogate in glicogen si se coloreaza prin fixarea iodului in brun inchis.
Celulele epiteliului pavimentos displazic, lipsite de glicogen, nu fixeaza iodul, aparand ca zone albe cu margini nete – zone iod negative (nu se considera zone iod negative decat cele care se gasesc la nivelul epiteliului pavimentos stratificat: zonele cu epiteliu cilindric sau eroziunile sunt zone iod-negative dar fara semnificatie oncologica). Zonele iod-negative pot fi: ectopii, eroziuni, ulceratii, displazii, neoplasme.
In cazul in care colul prezina o mucoasa anormala (stare precanceroasa si canceroasa) aceasta nu se coloreaza in brun. Toate pacientele cu test Lahm-Schiller pozitiv trebuie investigate suplimentar, fiind suspecte de posibilitatea existentei unui neoplasm de col uterin.