Deputatul AUR de Iași, Mihail Albișteanu, a adresat o interpelare ministrului Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, în legătură cu situația critică a institutelor de cercetare agricolă din România. Parlamentarul susține că aceste instituții, care ar trebui să fie piloni ai producției de sămânță autohtonă, se află într-o stare dezastruoasă. Un exemplu elocvent este Institutul de cercetare de la Vidra, unde clădirile sunt în pericol de prăbușire, echipamentele au o vechime de peste 50 de ani, iar finanțarea este insuficientă chiar și pentru plata salariilor personalului.
În ultimii 30 de ani, numărul angajaților a scăzut de la 400 la doar 40, iar lipsa investițiilor a afectat grav activitatea de cercetare. Institutul poate utiliza doar 10 hectare din cele 300 aflate în administrare, iar infrastructura pentru irigații este deficitară. Serele sunt într-o stare deplorabilă, necesită reparații urgente, iar echipamentele moderne lipsesc aproape în totalitate.
În interpelarea sa, Albișteanu a solicitat ministrului să precizeze ce măsuri vor fi luate pentru susținerea acestor institute, dacă se vor reabilita clădirile și când vor fi disponibile finanțările necesare pentru achiziționarea tehnologiilor moderne de cercetare.
„Institutele și stațiunile de cercetare agricolă în cadrul cărora ar trebui să se producă sămânța autohtonă sunt într-o stare dezastruoasă. Un exemplu relevant este Institutul de cercetare de la Vidră. Clădirea institutului stă să se prăbușească, aparatura cu care se lucrează are o vechime de peste 50 de ani, iar finanțarea primită nu ajunge nici măcar pentru plata salariilor personalului pe o perioadă de un an. Numărul angajaților a fost redus drastic de la 400, în anii ΄90, la doar 40, în anul 2024.
Investițiile lipsesc aproape în totalitate, excepție făcând doar câteva tractoare și utilaje. Personalul își desfășoară activitatea în câteva încăperi, cea mai mare parte a clădirii riscă să se prăbușească în orice moment. Finanțările permit utilizarea unui număr de doar 10 hectare din 300 aflate în administrarea Institutului, iar apa pentru irigații poate fi folosită în cantități limitate. Serele care „au supraviețuit” sunt într-o stare dezolantă, necesitând reparații. În aceste condiții se desfășoară activitatea de cercetare agricolă. România importă cantități uriașe de fructe și legume, iar interesul pentru cercetarea agricolă și pentru producția românească este aproape nul.
Având în vedere cele expuse mai sus :
1. Ce măsuri veți întreprinde pentru susținerea activității institutelor de cercetare agricolă?
2. Vor fi reabilitate și renovate clădirile institutelor de cercetare ? Când vor putea fi întreprinse măsurile necesare pentru reabilitare și renovare?
3. Vor fi acordate finanțări suficiente pentru achiziționarea unei tehnologii moderne necesare activității de cercetare agricolă?”, a transmis deputatul AUR de Iași, Mihail Albișteanu.