De unde a apărut jocul capra de Anul Nou? – FOTO

Anul Nou are numeroase tradiții printre care și jocul de capra. Tradiționalul Joc al Caprei reprezintă unul dintre obiceiurile preferate de români în perioada Anului Nou. Versurile antice descriu povestea unei căprițe mândre, împodobită cu covoare și bijuterii, care străbate casele gospodarilor, aducând cu ea promisiunea de bunăstare în noul an.

Ce reprezintă jocul Capra de Anul Nou?

Ritualul simbolic al reînnoirii anuale a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie – 1 ianuarie poartă denumirea de „Îngropatul Anului” în cultura românească. Anul, personificat ca Soarele, este referit că An Vechi înainte de miezul nopții de Revelion și An Nou după această oră.

Stirile PROTV

EXCLUSIV. Reacția lui Marcel Ciolacu în scandalul zborurilor plătite de Nordis: „Nu am văzut până acum un astfel de document”

RomaniaTV

EXCLUSIV Surpriză, ce are George Simion în frigider. Produsul găsit în spatele caserolei cu brânză

Divinitatea Anului parcurge un ciclu complet de la naștere, creștere, îmbătrânire până la moarte, reflectând evoluția timpului calendaristic și renaşterea sa după 365 de zile, sau 366 în anii bisecți.

23:15, 11 Nov 2024

Revelionul lui Florin Călinescu constă într-o noapte exclusivistă în stilul Peaky Blinders. Cât plătești pentru o astfel de experiență

Momentul trecerii în noul an este însoțit de tradiții și obiceiuri specifice, transmise cu grijă din generație în generație, în anumite regiuni rurale ale țării.

Este un obicei ce se desfășoară de obicei între Crăciun și Anul Nou și poartă numele de dansul Caprei, o tradiție românească autentică. De obicei, acest dans este executat de un tânăr mascat într-un costum de capră, cu un cojoc pus pe dos. Împreună cu însoțitorii săi, Capra străbate casele, dansând la ușa fiecăreia în preajma Revelionului.

Măștile animalelor folosite variază în funcție de regiune: țurcă în Alba, cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în sudul Transilvaniei. În Muntenia și Oltenia, capra este cunoscută sub numele de „brezaia,” datorită înfățișării pestrițe a măștii.

Obiceiul a fost menționat pentru prima dată în „Descrierea Moldovei” de către Dimitrie Cantemir. Capra este însoțită de o ceată zgomotoasă și de lăutari nelipsiți care acompaniază dansul caprei. Acesta constă în sărituri, rotații și aplecări, toate însoțite de ritmul clămpănit al fălcilor de lemn.

Spectacolul impresionează prin originalitatea costumului și coregrafiei, iar cercetătorii presupun că dansul caprei are rădăcini în ceremoniile sacre arhaice dedicate renașterii divinității.

Ce alte obiceiuri se țin de Anul Nou

„Umblatul cu Ursul” sau „Jocul Urșilor” reprezintă un obicei arhaic desfășurat în ajunul Anului Nou, în special în regiunea Moldovei. Un tânăr îmbrăcat în blana unui urs, împodobită cu ciucuri roșii în dreptul urechilor, conduce o ceată de colindători. În fruntea măștii se află „Ursarul”, însoțit de muzicanți, iar în spatele lor pot exista diverse personaje, inclusiv un copil în rolul „puiului de urs”. În timpul acestui obicei, se bat tobe sau se cântă la fluier, iar masca interpretează pașii și sunetele caracteristice ursului, pășind hotărât.

În unele cazuri, ceata este însoțită de irozi sau alte personaje mascate. Jocul ursului are rădăcini într-un ritual păgân cu origini geto-dacice, în care ursul era considerat un animal sacru. În cadrul acestui joc, ursul simbolic moare și reînvie, evocând astfel tema renașterii și, în același timp, reînnoirea timpului, marcând trecerea la noul an înlocuindu-l pe cel vechi.