Un drum extrem de lung. De traumatizant. Cu un număr uriaș de victime. Cum nu s-au mai pomenit de la Al Doilea Război Mondial. Și cu pagube colosale pentru întreaga omenire. Rădăcinile Războiului Ruso-Ucrainean se află la București. Atunci când în 2008 a avut loc Summit-ul NATO și în curând, nodul gordian al conflagrației va fi tăiat. De Donald Trump.
Sunt 17 ani de ani la București a avut loc un Summit NATO care practic se află la originea războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Și de fapt, detonarea s-a produs în mod straniu nu în timpul lucrărilor Summit-ului, ci la cina festivă, protocolară, organizată la Palatul Cotroceni. Când în jurul unei mese s-au adunat cei mai importanți lideri NATO, mai puțin Traian Băsescu, care îndeplinea doar rolul de gazdă. Singurul care mai este în funcție dintre participanții la această masă festivă este liderul rus Vladimir Putin, Federația Rusă fiind în acel moment, printr-un parteneriat, un asociat NATO. Acolo, Putin a aflat printr-o remarcă lansată de George Bush că în perspectivă Ucraina și Georgia urmează să fie primite în NATO. A urmat o discuție destul de tensionată în care și Traian Băsescu s-a băgat ca musca-n ciorbă, fiind admonestat de Angela Merkel, șocată și ea de afirmația lui Bush. În cursul săptămânii trecute, printr-o declarație cât se poate de oficială, Vladimir Putin a confirmat indirect că întreg conflictul dintre Federația Rusă și Occident desfășurat prin procură în Ucraina este declanșat de acea decizie anunțată la București într-un cadru neoficial și peste capul reprezentanților NATO de aderare în perspectivă a Ucrainei și Georgiei la NATO. De fapt, la București, Putin a înțeles în 2008 că, în raport cu Federația Rusă, Statele Unite joacă un rol perfid. Din acel moment, Kremlinul și-a schimbat întreaga politică în scopul de a preveni acest deznodământ al aderării Ucrainei la NATO.
Zilele trecute, liderul Federației Ruse a comunicat că este dispus să dea curs demersurilor lui Donald Trump și de a pune capăt războiului din Ucraina dacă și numai dacă vor fi îndeplinite o serie întreagă de condiții. Una dintre condițiile sine qua non este o garanție din partea Statelor Unite că Ucraina nu va fi primită în NATO. Se va conforma Donald Trump? Și, în definitiv, care ar putea fi celelalte condiții?
Rusia ar putea să pretindă și probabil să obțină păstrarea unor teritorii pe care le-a ocupat încă de la începutul declanșării războiului, peninsula Crimeea și încă trei regiuni locuite preponderent de o populație de etnie rusă. De asemenea, este de presupus că Vladimir Putin va solicita ridicarea graduală a sancțiunilor impuse federației Ruse, inclusiv indisponibilizările unor depozite financiare și bunuri care în prezent sunt blocate în Statele Unite și în alte state occidentale. Dar ce ași în mânecă are Donald Trump? Cum poate forța acesta pe de-o parte mâna Ucrainei și pe de altă parte mâna Federației Ruse? Avem un indiciu, furnizat alaltăieri de Donald Trump Jr., În ceea ce îl privește pe Zelenskiy. Acesta, într-o manieră extrem de abruptă, ne-a informat, citez, că „Zelenskiy este un om mort care umblă” și că după ce se va încheia un acord cu Vladimir Putin, „Zelenskiy merge în sicriu”. Sunt afirmații de o duritate extremă, lansate de un personaj care nu numai că face parte, în calitate de fiu, din familia lui Trump, dar este și unul dintre cei mai importanți membri ai echipei cu care acesta conduce Statele Unite. Afirmațiile nu sunt întâmplătoare, iar scopul lor este de a îl „frăgezi” pe Volodimir Zelenskiy și de a preveni și pregăti opinia publică asupra unor procese aflate deja în curs de desfășurare. Iar dacă va fi cazul, dacă vor fi necesare și alte presiuni, Statele Unite pot sista susținerea financiară și militară pe care o acordă Ucrainei. Ceea ce ar echivala cu pierderea rapidă a războiului.
Dar ce mijloace are Donald Trump de a-l frăgezi pe Vladimir Putin? Liderul american, în mod indiscutabil, profitând de criza economică în care se zbate Rusia, poate să facă în așa fel încât să scadă dramatic pe piața mondială prețul petrolului și gazelor naturale. O diminuare semnificativă a prețului este posibilă și poate deveni fatală pentru Federația Rusă, mai ales în condițiile în care Statele Unite exercită presiuni asupra aliaților lui Putin și în primul rând asupra Chinei, presiuni care se pot concretiza sub diverse forme. Furnizarea la preț redus de petrol și gaze, o creștere rezonabilă și nu masivă a impozitelor și taxelor pe produsele din China importate în Statele Unite și, desigur, bomboana pe colivă reprezentată de Taiwan. De altfel, în mod discret, Donald Trump i-a transmis lui Xi Jinping că Statele Unite nu se vor opune unei reunificări a Chinei cu Taiwanul. Pentru Taiwan, Xi Jinping este capabil să sacrifice cu desăvârșire relațiile sale de parteneriat cu Putin.
Cât privește bunurile și fondurile financiare rusești indisponibilizate în Statele Unite și în celelalte state occidentale, Donald Trump îl amenință pe Vladimir Putin că acestea, în valoare de cca. 500 de miliarde de dolari, vor fi puse la dispoziția Ucrainei pentru a se înarma, în cazul în care Federația Rusă nu cedează. Aceasta este o carte extrem de discutabilă pe care o joacă Trump. Pentru că respectivele bunuri nu pot fi pur și simplu confiscate, lichidizate și transferate Ucrainei. Tot ceea ce se poate face, conform legislației internaționale se referă doar la dobânzi. Iar dobânzile nu reprezintă decât a zecea parte din valoare. Deci doar cel mult 50 de miliarde de dolari.
Una peste alta, avem toate indiciile că în curând, desigur după prima rundă de convorbiri directe Trump-Putin, acest război devastator se va încheia. Dacă totul a pornit de la București, ar fi interesant ca tratatul de pace să se semneze tot la București.