În doar câteva zile, românii merg din nou la urne pentru alegerile parlamentare din 2024 și deși legea este clară, poate mai sunt tineri care se întreabă de la ce vârstă poți vota. Astfel că, este important să ai vârsta minimă pentru votare și să știi cu ce documente trebuie să te prezinți la secțiile de votare pentru a vota la alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024.
Votul în cadrul alegerilor libere și democratice este un drept civil care îți oferă posibilitatea de a-ți alege reprezentanții care vor lua decizii cu privire la chestiuni publice care afectează întreaga societate.
De la ce vârstă poți vota în România
Circa 19 milionae de români cu drept de vot sunt așteptați la urne atât la turul al doilea ale alegerilor prezidențiale de pe 8 decembrie, cât și la alegerile parlamentare din 1 decembrie.
Dar de la ce vârstă poți vota, de fapt? Ei bine, vârsta diferă de la o țară la alta. În România, conform Constituției, art. 36 din Constituția României, cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor. Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
Românii cu domiciliul sau reședința în România trebuie să se prezinte cu unul dintre următoarele acte de identitate valabile în ziua votării: carte de identitate, carte electronică de identitate, carte de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaport diplomatic care poate fi și electronic, pașaport de serviciu, carnet de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.
Foarte important de menționat este că la alegerile parlamentare, cetățenii români au voie să voteze doar în orașul în care au domiciliul, nu mai este aceeași libertate ca la cele prezidențiale, la care ai voie să votezi oriunde în țară.
În România, discuția despre scăderea vârstei de vot la 16 ani a avut prima inițiativă legislativă în 2022, însă până acum nu s-a concretizat nimic, aceștia având drept la vot doar dacă au 18 ani.
86 de ani de când femeile pot vota în țara noastră
În 1918, Marea Unire împlinește multe năzuințe, dar nu și pe cele ale femeilor care-și cereau drepturile. Deși au avut un aport crucial în momente cheie din istoria țării, acestea nu puteau vota încă și erau complet lipsite de drepturi politice și administrative.
În 1938, dictatura lui Carol al II-lea le aduce și femeilor dreptul de-a vota. Un drept restrictiv, pe care l-au primit doar cele de peste 30 de ani, știutoare de carte. În timp ce regele și-a sporit puterea și influența, votul și democrația au ajuns de fațată.
În anul 1948, după încă 10 ani, prima Constituție comunistă prevede: „Toţi cetăţenii, fără deosebire de sex, naţionalitate, rasă, religie, grad de cultură, profesiune (…) au dreptul să aleagă şi să fie aleşi în toate organele Statului.
Dreptul de a alege îl au toţi cetăţenii care au împlinit vârsta de 18 ani, iar dreptul de a fi aleşi, cei care au împlinit vârsta de 23 ani”. Și de această dată, dreptul la vot se lovește, până-n anii 90, de un regim autoritat, care promovează însă fervent emanciparea femeii.
Chiar dacă azi dreptul electoral al femeilor nu se pare un drept, în interbelic s-au dus lupte grele pentru obținerea lui. Femeile din România militau pentru drepturile lor încă de la sfârșitul secolului 19, mișcarea feministă românească a devenit foarte activă și puternică după Primul Război Mondial. Astfel că, în zilele noastre toți românii se pot întreba de la ce vârstă poți vota pentru că au fost câștigate niște drepturi, fără deosebire de sex, religie sau rasă.