De ce sughițăm? La ce ne folosește cel mai agasant reflex

Pentru că este un reflex agasant, de multe ori deranjant, multe persoane se întreabă de ce sughițăm, ei bine, nu trebuie să îți faci griji pentru că nu este deloc un simptom alarmant, acesta dispare de la sine după câteva minute. Însă, dacă durează mai mult, el poate semnala o problemă medicală care trebuie investigată.

Sughițul poate avea cauze inofensive sau, dimpotrivă, poate semnala evenimente grave de sănătate. Acesta reprezintă o contracție involuntară a diafragmului, adică a mușchiului care separă toracele de abdomen și care are un rol important în procesul de respirație.

RomaniaTV

Bomba momentului. Cristela Georgescu l-ar putea înlocui pe Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale

Observatornews.ro

Bătrân căzut în curtea spitalului din Vâlcea şi rănit la cap, ignorat de medici: "N-avem ce să-i facem". Martorii l-au cărat pe braţe în interiorul secţiei

De ce sughițăm

Cauzele sughițului sunt foarte variate, iar tratamentele sunt doar uneori necesare. Cu toții le experimentăm din când în când și ne întrebăm cum apar, dar, mai ales, cum scăpăm cât mai repede de ele. Sughițurile sunt amuzante prin sunetul caracteristic pe care îl conduc, dar și deranjante atunci când persistă.

Dacă de întrebi de ce sughițăm, cauzele sunt atât fizice, cât și emoționale. În general, sughițul nu trebuie să ne alarmeze, dar el poate fi simptom al unor afecțiuni medicale.

Sughițul este o contracție bruscă, involuntară, a diafragmei, mușchiul care delimitează plămânii de stomac și care joacă un rol foarte important în respirație. În timpul respirației, diafragma coboară pentru a permise pătrunderea aerului în plămâni și se relaxează când expiri pentru a elimina aerul din plămâni pe nas și pe gură. Este important de menționat că nu există medicamente datorită cărora să nu mai sughiți.

Contracțiile involuntare ale diagramei, pot apărea din diverse motive, de cele mai multe ori fizice, dar și emoționale uneori. Cele mai frecvente cauze ale sughițului ocazional sunt mesele foarte bogate, mâncatul pe fugă, consumul de băuturi carbogazoase, consumul de alcool, schimbările bruște de temperatură, aerul înghițit în timp ce mesteci gumă sau mănânci bomboane, stresul, stările de nervozitate și emoțiile intense.

În majoritatea cazurilor, sughițul durează doar câteva minute, dar sunt situații în care persistă o perioadă mai îndelungată. Trebuie să consulți un doctor dacă sughițul nu se oprește după 48 de ore de la debut sau dacă este atât de server, încât îți afectează respirația și somnul sau/și te împiedică să mănânci.

Care sunt funcțiile acestui reflex

Din punct de vedere medical, nu există nicio dovadă a unei funcții pe care sughițul o îndeplinește. Desigur, în structura noastră există nenumărate mecanisme care nu au nicio funcție, de exemplu mușchiul urechii, dintele de minte, glanda timus, apendicul, coccisul. Acestea pun în continuare pe gânduri biologii dacă aceste structuri ne ajută la îndeplinirea unor funcții ascunse sau sunt relicve ale evoluției noastre.

În unele ipoteze se sugerează că sughițul a apărut cu milioane de ani înaintea apariției primilor oameni. Se consideră că plămânii au evoluat pentru a le permite peștilor care trăiau în ape cu puțin oxigen să evolueze, pentru a utiliza oxigenul de la suprafață.

Când descendenții acestor specii au evoluat de la respiratul prin branhii la cel prin plămâni, evoluție similară cu cea a mormolocilor în broaște. În cadrul acestei ipoteze este sugerat că sughițul s-a format în momentul tranziției din apă pe uscat.

Alți cercetători susțin că sughițul este o abilitate doar a mamiferelor. Prima dată sughițul apare la copii nenăscuți, acest reflex fiind mult mai comun copiilor decât adulților. E interesant să știm de ce sughițăm, dar mai interesant este că cel mai lung sughiț a durat 68 de ani și a fost provocat de un porc care a căzut peste un om.