De ce stau polițiștii pe rețelele de socializare. Aceștia „vânează” orice informație

Dark web, Facebook, Twitter, Instagram şi TikTok se numără printre sursele deschise accesate de către Unitatea Centrală de Analiză a Informaţiilor (UCAI) din cadrul Poliţiei Române pentru monitorizarea activităţi suspecte şi colectarea informaţiilor despre grupuri infracţionale, alături de ştiri, reportaje şi analize care abordează probleme de siguranţă publică şi criminalitate.

Potrivit Poliţiei Române, UCAI colaborează cu instituţii din ţară şi străinătate în baza prevederilor legale, prin analiza datelor colectate şi evaluarea entităţilor considerate ameninţări la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private şi publice.

RomaniaTV

Veste fabuloasă! 8 milioane de români au bani mai mulţi în contul de care au uitat. Verifică AICI

Observatornews.ro

Doi hoţi, spargere de un milion de euro în casa unui notar din Suceava. Au fost prinşi după o cursă eşuată, în pădure

Activităţi de căutare specializată

Structura acordă suport analitic unităţilor Poliţiei Române, efectuează activităţi de căutare specializată, validare şi analiză a informaţiilor şi dezvoltă conceptul de conducere a muncii de poliţie pe bază de informaţii „intelligence led policing”.

„Având în vedere faptul ca UCAI reprezintă o unitate din cadrul Poliţiei Române, domeniile considerate ameninţări de Poliţia Română pot fi considerate următoarele: combaterea criminalităţii organizate, traficul de persoane, traficul de migranţi”, a declarat, pentru AGERPRES, comisarul de poliţie din cadrul Biroului de Analiză a Informaţiilor al Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Buzău, Vlad Olaru.

Analiză a informaţiilor,

UCAI efectuează activităţi de căutare specializată, validare şi analiză a informaţiilor, utilizând sursele deschise. Printre ele se pot regăsi platforme de socializare, forumuri online, dar şi materiale de presă alături de site-uri oficiale ale unor instituţii publice.

„UCAI utilizează diverse surse deschise pentru a obţine informaţii şi a îmbunătăţi activitatea de prevenire şi combatere a infracţionalităţii. Printre cele mai frecvent accesate surse deschise se numără: reţele sociale – platforme precum Facebook, Twitter, Instagram şi TikTok sunt folosite pentru a monitoriza activităţi suspecte şi a colecta informaţii despre grupuri infracţionale. Site-uri oficiale şi baze de date: informaţiile de pe site-urile guvernamentale, al agenţiilor internaţionale (de exemplu, Europol, Interpol) şi organizaţiilor non-guvernamentale. Media: articole de ştiri, reportaje şi analize care abordează probleme de siguranţă publică şi criminalitate. Forumuri şi platforme online: discuţii şi schimburi de informaţii în comunităţi online care pot oferi indicii despre activităţi ilegale. Studii şi rapoarte de cercetare: documente academice şi rapoarte care analizează tendinţele criminogene şi problemele de siguranţă publică. Surse locale: colaborarea cu comunităţile locale pentru a obţine informaţii despre activităţile suspecte. Pentru documentarea unor activităţi specifice pot fi colectate şi date din surse asociate Dark Web”, precizează specialistul din cadrul IPJ.

Desfăşurarea unei anchete

Informaţiile colectate din surse deschise de către structura specializată a Poliţiei Române se pot dovedi deosebit de importante în perspectiva desfăşurării unei anchete, având rolul de a indentifica, printre altele, un posibil suspect.

„Informaţiile colectate de către analiştii de informaţii din surse deschise şi platforme de socializare sunt extrem de importante pentru anchetele desfăşurate de poliţişti. Identificarea suspecţilor: postările şi interacţiunile de pe reţelele sociale pot oferi indicii despre identitatea suspecţilor sau despre activităţile lor. Monitorizarea comportamentului: analizând activitatea online, poliţia poate observa comportamente suspecte sau conexiuni între indivizi implicaţi în activităţi infracţionale. Strângerea de probe: postările, fotografiile sau videoclipurile pot fi folosite ca probe în cadrul unui proces. Prevenirea infracţiunilor: monitorizarea reţelelor sociale poate ajuta la identificarea tendinţelor criminogene şi la anticiparea unor posibile infracţiuni. Poliţia poate utiliza platformele de socializare pentru a comunica cu cetăţenii, a solicita informaţii şi a primi feedback”, arată analistul buzoian.