Numărul locurilor libere în secțiile de Terapie Intensivă este o problemă majoră pentru medicii ieșeni în ultima perioadă. Aceștia spun că paturile sunt ocupate de pacienți cu forme grave ale infecției cu coronavirus. În a cincea sau a zecea zi, boala afectează și mai mult starea de sănătate
Lipsa locurilor din Terapie Intensivă, situație tot mai îngrijorătoare în ultimele săptămâni, este un fenomen explicat de medicii ieșeni în repetate rânduri. Așa cum s-a semnalat, ieșenii stau tot mai mult timp acasă deși au simptomele infecției cu coronovirus și ajung la spital abia atunci când sunt în stare foarte gravă. Din acest motiv, locurile la Terepie Intensivă sunt aproape toate ocupate, iar cele pentru pacienții care au nevoie de suport de oxigen sunt și ele la limită. Ieri, 21 martie 2021, în spitalele suport COVID-19 din Iași erau ocupate 349 de paturi, din care 49 sunt paturi ATI. În schimb, pentru pacienții cu forme medii mai erau libere 198 de paturi, iar pentru cei care necesitau Terapie Intensivă, doar trei.
Paturile de Terapie Intensivă și cele cu suport de oxigen, ocupate de ieșenii care se prezintă târziu la spital
Ieri, 21 martie 2021, în Spitalul de Boli Infecțioase din Iași nu mai era liber niciun loc la Terapie Intensivă, iar pentru pacienții care necesitau oxigen, erau disponibile doar două paturi. Sfătuiți de persoane neavizate, pacienții se tratează acasă fară a urma o schemă clar stabilită și, astfel, evoluția este una nefavorabilă. Persoanele care cunosc că au factori de risc trebuie să vină din timp la spital.
„Noua tulpină este mult mai contagioasă, iar acest fapt nu ne arată neapărat că sunt forme mult mai grave, în schimb vedem că formele foarte grave care ajung în Terapie Intensivă, care sunt 5 la sută din totalul cazurilor, sunt în număr tot mai mare. Din acest motiv, putem spune că în perioada care urmează nu vom putea sta deloc liniștiți în ceea ce privește prezența numărului paturilor libere în Terapie Intensivă și pre-Terapie Intensivă”, spune prof. dr. Carmen Dorobăț, medic infecționist la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași.
Pacienții ajung la spital chiar și după 10 zile de la primele simptome ale infecției cu coronavirus
Problema locurilor libere în spitalele suport-COVID-19 nu este pentru pacienții care ajung cu forme medii ale bolii, ci pentru cei care au nevoie de Terapie Intensivă sau suport de oxigen. Din cauză că ieșenii stau acasă 5, 7 și chiar 10 zile de la apariția primelor semne ale bolii, ajung cu o formă severă la spital și au nevoie de internare pe locurile de Terapie Intensivă. De aceea în sectoarele COVID-19 locurile libere sunt mult mai multe. Aceasta este situația prezentată de prof. dr. Carmen Dorobăț, care a tras un nou semnal de alarmă pentru ieșeni.
„Un alt semnal de alarmă important este acela că persoanele stau, cu sau fară tratament, fără să se sfătuiască cu medicul specialist infecționist și ajung la spital în stare gravă. Pacienții trebuie să ajungă mai repede la spital, să se consulte cu medicul de familie, să se consulte și telefonic cu medicul infecționist. În momentul acesta ajung persoane cu risc, adică peste 65 de ani, obeze, cu diabet, cu o boală cronică cardică, care stau acasă, cu un tratament care nu este la consolidat și ajung la spital cu forme foarte grave, imediat necesitând oxigen, dacă nu chiar Terapie Intensivă”, adaugă medicul infecționist.
Motivele pentru care după un an de la debutul pandemiei COVID-19 oamenii încă se tem de spitale
Prof. dr. Carmen Dorobăț a explicat și perspectiva pacienților care, din motive lesne se înțeles, se feresc tot mai mult de spitale. În primul rând, pentru că s-ar putea ca ieșenii să creadă că este o simplă răceală și că va trece foarte ușor.
„Pe de altă parte, se vorbește tot mai mult despre riscul de a sta în spital pentru că iei infecții nosocomiale și noi le cunoaștem și știm că sunt o realitate, dar între a lua o infecție care se poate trata și aceea de a sta acasă și de a ajunge în stare foarte gravă, eu cred că balanța poate înclina numai în favoarea acesteia din urmă. Siguranța omului în spital este o problemă care trebuie să privească autoritățile locale și centrale pentru că, din acest punct de vedere, nu corpul medical poate să aducă îmbunătățiri. Corpul medical poate asigura o calitate profesională a actului medical, în rest, responsabilitatea revine celor care trebuie să acorde o atenție deosebită în ceea ce privește siguranța din punct de vedere administrativ și organizatoric a pacientului în spital până la urmă, indiferent de patologia care este îngrijită”, încheie medicul ieșean.