De ce se ingalbenesc varfurile frunzelor de ceapa si usturoi din gradina

Ceapa (Allium cepa) provine din regiunile de stepa din Asia centrala si de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultura, fiind cudivata de peste 5.000 de ani, ca planta medicinala, condiment sau leguma. In Egiptul Antic ceapa era considerata un simbol al vietii eterne, datorita formei sale rotunde si a inelelor concentrice. Era oferita zeilor ca monena, pentru a ajunge in rai. Se spune ca astfel au fost platiti lucratorii care au cladit piramidele. S-au gasit dovezi, resturi de ceapa la descoperirea mormantului lui Tutankhamon. O tabla cu inscriptii sumeriene cuneiforme datand cu 4.000 de ani i.e.n. Din Codul lui Hammurabi contine descrieri de ogoare cultivate cu castraveti si ceapa, precum era amitit si ajutorarea saracilor cu paine si ceapa. La romani ceapa constituia un element important din alimentatia de baza. Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la raspandirea cepei „cepula“ in Europa centrala. In Evul mediu, ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosita si ca amulet contra pestei. In secolul al XV-lea olandezii incep sa cultive diferite variante de ceapa ca si culoare, forma si gust.

Principalele boli sunt:
VIROZE: 1. Ingalbenirea si piticirea cepei este produsa de virusul Onion yellow dwarf virus. Boala apare pe frunzele bazale. Pe acestea apar striuri galbene, ce prezinta adancituri succesive. Aceste pete i-au dat denumirea de “boala urmelor de degete’’. Frunzele atacate se culca la pamant , iar cepele raman mici si nu rezista la pastrare pe timpul iernii. Virusul este transmis de la planta la planta de catre afide. Transmiterea de la un an la altul se realizeaza prin bulbii infectati. Virusul nu se transmite prin samanta infectata. Agentul patogen ataca toate plantele din familia liliaceae (ceapa, usturoi, praz).

Stirile PROTV

Facturile Nordis, prezentate de Marcel Ciolacu, prezintă mai multe semne de întrebare cu privire la veridicitatea lor

RomaniaTV

ȘOC! Victor Cornea a părăsit-o pe Andreea Bălan chiar în ziua de Crăciun. Anunțul făcut de sportiv

Masuri de prevenire si combatere: materialul de plantat trebuie sa fie sanatos; aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia afidelor; eliminarea plantelor afectate din cultura;
 
MICOPLASMOZE: 1. Proliferarea si asperimia cepei. Frunzele tinere ale plantelor bolnave se ingalbenesc in partea de jos, apoi se rasucesc. Cele mai afectate sunt culturile pentru samanta. In loc de flori apar cresteri vegetative cu aspect de frunze. Acesta modificare fiziologica poarta numele de ’’cap matos’’. Boale este transmisa de cicade si cuscuta.

Masuri de prevenire si combatere: eliminarea plantelor bolnave din cultura; aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia cicadelor. Exemple de produse: Confidor Energy, Actara 25 WG, Mospilan 20 SG, Nurelle D;

BACTERIOZE: 1. Putregaiul bacterian al bulbilor de ceapa este produs de bacteria Erwinia carotovora pv. carotovora. La plantele atacate tulpinile se dezvolta slab, iar la baza lor apare un putregai umed. Bulbii atacati pot putrezi in intregime. In cazul bulbilor destinati depozitarii, atacul bacteriei se manifesta prin aparitia in partea superioara a unui putregai umed de culoare galben, maro sau gri. Pe masura ce acesta se dezvolta bulbul isi schimba culoarea, emana un miros neplacut, iar prin stroarcere elimina un lichid urat mirositor. Boala rezista pe resturile vegetale si este raspandita de mai multi vectori (apa, vant, oameni, unelte).

Masuri de prevenire si combatere: evitarea irigarii prin aspersiune; tratamente imediat dupa aparitia bolii cu Zeama bordeleza, Champ 77 WG, Copernico Hi Bio, Funguran OH 50 WP, Melody Compact 49 WG.

MICOZE: 1. Mana cepei produsa de Peronospora destructor. Boala ataca bulbii, tijele florale si frunzele. Primele simptome apar pe frunze sub forma unor pete alungite, de culoare verde deschis pana la galbui, pe care se formeaza un puf cenusiu-violaceu. Tesuturile atacate se inmoaie, frunza se usuca, se asterne pe sol si putrezeste. Conditiile optime pentru aparitia bolii sunt umiditatea ridicata timp de cel putin 10 ore si temperaturi peste 12-18ºC.

Masuri de prevenire si combatere: igiena culturala; fertilizare echilibrata; rotatie corecta (ceapa se poate planta pe acelsi teren dupa minim 3 ani); tratamente cu Polyram DF, Dithane M45, Acrobat MZ 90/600 WP, Aliette 80 WG, Equation Pro, Acrobat MZ 90-600 WP

2. Putregaiul cenusiu al cepei este produs de ciuperca Botrytis allii. Atacul se manifesta pe frunze si pe bulbi, prin aparitia unor pete albicioase in dreptul carora tesutul se usuca. In conditii de umiditate, pe zonele afectate apare un puf cenusiu. Plantele mature, pot prezenta o putrezire bazala, urmata de putrezirea bulbilor. Pe zonele distruse apar scleroti negri. Transmiterea se face prin sporii din sol sau prin sporii de pe resturile vegetale sau prin scleroti.

Masuri de prevenire si combatere: igiena culturala; rotatie corecta (ceapa se poate planta pe acelasi teren dupa minim 3 ani); fertilizare echilibrata; tratamente in perioada de vegetatie cu Bravo 500 SC, Rovral 500 SC, Teldor 500 SC, Switch 625 WG.

3. Putregaiul alb al cepei este produs de ciuperca Sclerotium cepivorum. In primaverile umede poate aparea o ingalbenire a varfurilor frunzelor. Aceasta decolorare se extinde spre partea bazala a acestora si duce la defolierea plantei. Atacul se produce in vetre. Plantele au radacinile si tunicile putrezite, acoperide cu un micelui alb, pufos, in care se formeaza sclerotii ciupercii. Ciuperca rezista si in depozite, unde favorizeaza aparitia bacteriozelor. Agentul patogen rezista in sol sub forma de scleroti timp de 4-5 ani.

Masuri de prevenire si combatere: fertilizare echilibrata; cultivarea de bulbi sanatosi; adunarea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare; eliminarea din culturi a plantelor bolnave; tratamente chimice cu Rovral 500 SC, Orius 25 EW, Switch 625 WG, Zamir 40 EW, Ortiva 250 SC.

4. Rugina cepei este produsa de ciuperca Puccinia allii. Simptomele initiale constau in aparitia pe frunze a unor pete mici, de forma neregulata, de culoare cafeniu deschis sau alba. Ulterior aceste pete se maresc si dezvolta pustule tipice bolii, de culoare portocaliu-deschis. Atacul sever duce la uscarea frunzelor si piticirea plantei.

Masuri de prevenire si combatere: eliminarea din culturi a plantelor bolnave; asolamet corect (ceapa se poate cultiva pe acelasi teren dupa minim trei ani); cultivarea soiurilor rezistente; fertilizare echilibrata; adunarea si distrugerea resturilor vegetale ramase dupa recoltare; tratamente chimice cu: Score 250 EC, Ortiva 250 SC, Polyram DF;

5. Fuzarioza cepei produsa de ciuperca Fusarium oxysporum var cepae. Boala se instaleaza pe radacinile, bulbii sau frunzele ce au fost ranite in timpul lucrarilor de intretinere sau care au fost atacate de daunatori. Boala este foarte greu de depistat. Frunzele prezinta o usoara ingalbenire in partea superioara, iar bulbii afectati sunt putreziti in partea inferioara. Radacinile afectate au pete albe, care mai tarziu se innegresc si tot sistemul radicular este distrus.

Masuri de prevenire si combatere: ceapa se va cultiva in terenuri aerate; cultivarea soiurilor rezistente; utilizarea materialului de plantat sanatos; tratamente chimice cu Topsin 70 WDG si Topsin 500 SC. Se prepara o solutie de 0.05 – 0.1 % (5 sau 10 g la 10 l de apa) si se stropeste fiecare planta cu 0.5 l (din solutia respectiva);

Alternarioza produsa de Alternaria porri. Boala se manifesta pe toate organele plantei. In zonele atacate apar pete mici, albicioase, inconjurate de un inel galben. Boala evolueaza, iar zona din interiorul petelor devine bruna.  In caz de atac sever ciuperca ataca si bulbii. Boala isi poate continua activitatea si in depozit, daca spatiile sunt prost ventilate, iar umiditatea si temperaturile sunt ridicate. Ciuperca se raspandeste prin sporii transportati de picaturile de apa si de vant. Pe timpul iernii aceasta traieste pe resturile vegetale de la suprafata solului.

Masuri de prevenire si combatere: strangerea si distrugerea resturilor vegetale de la suprafata solului; rotatie corecta a culturilor (usturoiul poate reveni pe acelasi teren dupa minim 4 ani); cultivarea soiurilor rezistente;
tratamente chimice cu produsele recomanda pentru Mana: Polyram DF, Dithane M45, Acrobat MZ 90/600 WP, Aliette 80 WG, Equation Pro, Acrobat MZ 90-600 WP.