De ce Paştele Ortodox nu pică mereu în aceeaşi zi cu Paştele Catolic?

La data de 31 martie 2022 comunitățile catolice și protestante de pe glob au marcat sărbătoarea Învierii, considerată a fi punctul culminant al calendarului liturgic.Paștele ortodox pică pe data de 5 mai în 2024. Modul de stabilire a datei acestor celebrări pascale ridică interes.

În anul 2017, cele două principale confesiuni creștine, Romano-Catolică și Ortodoxă, au coincis în data de celebrare a Paștelui, o situație care nu se mai întâmplase de trei ani. De la acea dată, discrepanțele între calendarul celor două biserici au variat de la o săptămână la un interval de peste o lună, ca în cazul prezentului an. Următoarea unificare a datei Paștelui între aceste confesiuni este anticipată pentru 20 aprilie 2025. Aceste diferențe de dată sunt rezultatul utilizării a două sisteme calendaristice distincte de către cele două mari tradiții creștine.

Stirile PROTV

Cine este Crin Antonescu, susținut la președinție. Discursul din 2012, când a fost președinte interimar în locul lui Băsescu

RomaniaTV

Soția lui Dani Oțil, pusă la ZID de români! Gabriela Prisăcariu a răbufnit pe internet: 'VĂ ROG să....'

Din secolul al XVI-lea, Biserica Occidentală a adoptat calendarul gregorian. În contrast, din 1923, Biserica Orientală a optat pentru o versiune ajustată a calendarului iulian, implementată la Congresul de la Constantinopol. Aceasta asigură că Pesah, sărbătoarea evreiască a eliberării din Egipt, nu precede Învierea, ci urmează după aceasta. Ortodoxia determină data Paștelui conform primului consiliu ecumenic de la Nicea din 325, alegând prima duminică după echinocțiul vernal conform calendarului iulian și după Pesah. Acesta este motivul pentru care Paștele catolic se sărbătorește în martie sau aprilie, dar niciodată în mai, în timp ce Paștele ortodox poate cădea în aprilie sau mai, dar nu în martie.

Existența unor practici unice în cadrul Bisericii Romano-Catolice

În contrast cu ritualurile Bisericii Ortodoxe din Săptămâna Mare, tradiția catolică include ceremonii specifice înaintea Paștelui. Joi Mare este marcată de actul „spălării picioarelor“, simbolizând gestul lui Iisus față de apostolii săi, unde preotul spală și sărută picioarele a 12 bărbați reprezentativi din congregație, ignorând statutul lor social. După serviciul religios, credincioșii catolici participă la vigile de rugăciune, reflectând rugăciunea lui Hristos din Grădina Ghetsimani. Vinerea Mare consemnează adunarea credincioșilor pentru a rememora suferințele lui Iisus, de la judecata sub Ponțiu Pilat până la înmormântarea Sa. Ziua următoare este dedicată Vegheii și Adorării Sfântului Sacrament, pregătindu-se pentru momentul Învierii.

Diferențele în celebrarea Învierii,

În noaptea de Înviere, credincioșii catolici se adună la biserici începând cu ora 20:00, respectând concepția biblică a începutului unei noi zile după asfințit. Majoritatea comunităților romano-catolice încep atunci Vigilia Pascală sau liturghia de Înviere. Cu bisericile în întuneric, la intrare se sfințește focul nou, marcând împărțirea Luminii Învierii între toți cei prezenți. Această liturghie solemnă include șapte lecturi din Vechiul și Noul Testament, evidențiind profețiile și împlinirea Învierii. La final, credincioșii binecuvântează coșurile cu alimente simbolice ale sărbătorii, înainte de a purta lumânările aprinse spre cimitire pentru a împărtăși Lumina Învierii cu cei decedați.