Breaking News
a:3:{s:7:"site_id";i:7;s:6:"old_id";i:55207;s:8:"site_url";s:15:"sanatate.bzi.ro";}
Martisoarele sunt simboluri ale renasterii naturii odata cu venirea primaverii si au rol de talismane. Primul martisor a fost snurul impletit din fir alb si negru, cel din urma fiind inlocuit in timp cu un fir rosu, culoare care protejeaza de rele si exprima iubirea in credinta populara. Albul, la randul sau, semnifica puritate si energie.
O alta simbolistica a snurului bicolor este aceea ca albul reprezinta iarna, iar rosul, vara. Pe de alta parte, rosul ar fi putut inlocui negrul pentru a aduce aminte de anumite sacrificii. „Snurul este mai important decat obiectul atasat lui. Acesta este martisorul autentic“, spune Virgil Nitulescu, directorul Muzeului Taranului Roman din Capitala, potrivit adevarul.ro. La inceputurile sale, snurul se realiza din doua fire rasucite de lana. In credinta populara, Baba Dochia ar fi fost cea care ar fi tors firul, in timp ce urca cu oile la munte. Asa cum ursitoarele torc firul vietii copilului la nasterea acestuia, la fel si Baba Dochia toarce firul unui nou an, care debuteaza primavara.
Martisorul era primit de copii, baieti si fete, de la parinti, in dimineata zilei de 1 martie. Aromanii puneau martisorul in piept sau la mana in seara zilei de 28 sau 29 februarie. Oamenii credeau ca martisorul ii fereste de boli si de deochi, ca vor avea noroc in dragoste si vor fi mai instariti. Altfel spus, el este un talisman care apara de rele pe tot parcursul anului. Primele obiecte atasate snurului bicolor au fost monedele de aur si argint. Au urmat apoi mici bijuterii, de obicei din argint, si mult mai tarziu au aparut martisoarele din lemn si din canepa. In traditia populara, aducatoare de noroc sunt martisoarele care au forma de trifoi. Inima este simbol al iubirii, iar ancora – al credintei.