De ce este intestinul al doilea creier?

Corpul nostru găzduiește un număr mare de specii bacteriene. Aceste comunități de microorganisme, numite „microbiote”, își au reședința în diferite locuri ale corpului nostru: gură, piele, vagin. Dar mai ales in intestin! Acest organ, care are o lungime de aproximativ 8 metri, găzduiește până la 100.000 de miliarde de bacterii, localizate în principal în intestinul subțire și în special în colon. Oamenii de știință estimează că aproape 90% din fecale sunt alcătuite din bacterii. Aceste bacterii, asociate cu alte microorganisme, precum virusurile și drojdiile, formează flora intestinală sau microbiota intestinală.

În uter, tractul digestiv fetal rămâne un mediu steril. În timpul nașterii, alăptării, diversificării alimentelor, microbiota intestinală a unui individ se acumulează de-a lungul anilor, până când ajunge sa conțina aproape 1.000 de specii bacteriene diferite, la un adult sănătos. O lume bacteriană care cântărește aproape 2 kilograme și pe care specialiștii o consideră din ce în ce mai mult ca fiind un organ în sine, la fel ca inima, plămânii sau chiar creierul! Deoarece, dincolo de rolul său în digestie, microbiota joacă un rol predominant în funcțiile metabolice, imune și neurologice.

RomaniaTV

CCR, anunţ de ULTIMĂ ORĂ despre primul tur al alegerilor prezidenţiale. DECIZIA care schimbă tot!

Observatornews.ro

Primele efecte după aprecierea EURO şi creşterea ROBOR: rate mai mari şi cu 150 de lei

De ce este intestinul al doilea creier: cele 200 de milioane de neuroni din tractul digestiv

Experții estimează că aproape 200 de milioane de neuroni acoperă tractul nostru digestiv. Aceiași neuroni care sunt adăpostiți în creierul nostru! Este un adevărat sistem nervos autonom care se pune în funcțiune în timpul embriogenezei.

Asigurarea motricității intestinale este funcția principală a așa-numitului sistem nervos enteric. Permite intestinului să se contracte, în special pentru a avansa bolul alimentar. 80% din aceste celule nervoase sunt de fapt responsabile pentru transmiterea informațiilor din intestine către creier.

Tractul nostru digestiv rămâne astfel într-o interacțiune constantă cu sistemul nostru nervos central, adică creierul. Cum? Prin secreții hormonale. La fel ca și creierul, neuronii din intestin sunt capabili să producă hormoni și neurotransmițători, cum ar fi dopamina sau serotonina. Astfel, neuronii care acoperă tractul nostru digestiv produc la fel de multă dopamină precum creierul și secretă până la 95% din serotonina din organism. Doi hormoni care sunt atât de esențiali pentru sănătatea noastră mentală!

Intestinul, sediul emoțiilor noastre

Emoțiile noastre sunt, de asemenea, adăpostite în intestinul nostru. A avea „un nod în stomac” este o expresie a vieții de zi cu zi care are insa o explicație științifică. Când ne confruntăm cu situații stresante sau anxioase, creierul nostru ne va trimite mesaje în intestin. Consecințe: acesta din urmă se va contracta, provocând spasme și modificând tranzitul intestinal. În perioade de stres sau depresie, sistemul digestiv va produce, de asemenea, mai multă grelină, un hormon care controlează apetitul și pierderea de grăsime. Sănătatea mintală, digestiva și metabolica. Totul este strâns legat! Rolul microbiotei intestinale în bolile mintale (depresie, sindromul anxio-depresiv) sau tulburările alimentare (anorexia nervoasă, bulimia) sunt astfel noi linii de cercetare.

Intestinul, o nouă cale de cercetare pentru boala Parkinson

Conform studiilor recente, bolile neurodegenerative pot începe și în intestin. Cercetătorii sunt interesați în special de boala Parkinson, care atacă neuronii. La persoanele cu boala Parkinson, se constată că neuronii din intestin au aceleași anomalii care se găsesc de obicei în creier. De fapt, la mulți pacienți, tulburările digestive, cum ar fi constipația, pot preceda tulburările neurologice și motorii.