De ce dormim?

Oamenii isi petrec aproximativ o treime din viața noastră dormind, iar cercetatorii au petrecut mult timp incercand sa afle de ce somnul ne ocupă o parte uriașă de timp. Acum, un nou studiu sugerează că principalul motiv pentru care dormim începe ca un job, apoi se schimbă la o vârstă surprinzător de specifică.

Două teorii principale despre motivul pentru care dormim se concentrează asupra creierului: o teorie spune că creierul folosește somnul pentru a reorganiza conexiunile dintre celulele sale, construind rețele electrice care ne susțin memoria și capacitatea de a învăța; cealaltă teorie spune că creierul are nevoie de timp pentru a curăța deșeurile metabolice care se acumulează pe parcursul zilei. Neurologii s-au contrazis care dintre aceste funcții este principalul motiv al somnului, dar noul studiu relevă că răspunsul poate fi diferit pentru bebeluși și adulți.

RomaniaTV

Vouchere pentru alimente 2025: Ce alte persoane, pe lângă pensionari, mai beneficiază de carduri sociale. Când se virează prima tranşă

Observatornews.ro

Campanie Observator. Portetul României înainte de alegeri: locul unic unde se termină Delta şi pare că începe sfârşitul lumii

De ce dormim? Ce raspund oamenii de stiinta!

În cadrul studiului, publicat pe 18 septembrie în revista Science Advances, cercetătorii folosesc un model matematic pentru a arăta că sugarii își petrec majoritatea orelor de somn în „somn profund”, cunoscut și sub denumirea de REM, în timp ce creierul lor construieste rapid noi conexiuni între celule și crește din ce în ce mai mult. Apoi, chiar înainte ca copiii mici să atingă vârsta de 2 ani și jumătate, cantitatea lor de somn REM scade dramatic pe măsură ce creierul trece în modul de întreținere, folosind în principal timpul de somn pentru curățare și reparații.

16:00, 09 Mar 2025

FOTOSunete albe pentru somn. Ce beneficii au și care este importanța lor pentru odihnă

„Cu siguranță a fost șocant pentru noi că această tranziție a fost atât de bruscă”, de la modul de creștere la modul de întreținere, a declarat pentru Live Science autorul principal Van Savage, profesor de ecologie și biologie evolutivă și de medicină computațională la Universitatea din California, Los Angeles și Santa Fe Institute.

Cercetătorii au colectat, de asemenea, date la alte mamifere – și anume iepuri, șobolani și cobai – și au descoperit că somnul lor ar putea suferi o transformare similară; cu toate acestea, este prea devreme pentru a spune dacă aceste tipare sunt consistente la mai multe specii.

Ritmul dezvoltării creierului variază foarte mult între indivizi, iar cercetătorii au avut date destul de rare între 2 și 3 ani. Dacă s-ar studia indivizii de-a lungul timpului pe măsură ce îmbătrânesc, s-ar putea să constate că tranziția este mai puțin bruscă și mai netedă sau că vârsta tranziției poate varia între indivizi.

O ipoteză emergentă

Într-un studiu anterior, publicat în 2007 în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, fizicianul Geoffrey West a descoperit că dimensiunea creierului unui animal și rata metabolică a creierului prezic cu precizie cantitatea de timp în care animalul doarme. În general, animalele mari cu creier mare și rate metabolice cerebrale scăzute dorm mai puțin decât animalele mici cu caracteristici opuse.

Această regulă este valabilă între diferite specii și între membrii aceleiași specii; de exemplu, șoarecii dorm mai mult decât elefanții, iar nou-născuții dorm mai mult decât oamenii adulți. Cu toate acestea, știind că timpul de somn scade pe măsură ce creierele se măresc, autorii s-au întrebat cât de repede are loc această schimbare la diferite animale și dacă aceasta se referă la funcția de somn în timp.