De ce crește tensiunea arterială seara: Ce spun medicii, trebuie să te îngrijorezi?

Creșterea tensiunii arteriale sau hipertensiunea arterială reprezintă o creștere a presiunii sângelui în artere, peste valorile de 140/90 mmHg.

Simptomele tensiunii crescute cel mai des întâlnite sunt durerile puternice de cap, anxietate, sângerări nazale şi respiraţie îngreunată. Persoanele cele mai expuse riscului de hipertensiune sunt vârstnicii, persoanele care au în familie cazuri de hipertensiune sau diabet și gravidele.

Principalele cauze care duc la creşterea tensiunii arteriale sunt consumul excesiv de sare, stresul, chiar dacă nu s-a descoperit o legătură directă, alimentaţia nesănătoasă, la ore nepotrivite, consumul de alcool, cafea sau fumatul.

Stirile PROTV

Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare

RomaniaTV

Adriana Bahmuțeanu, luată la mișto de Honorius Prigoană. Niciodată nu a plăcut-o. ''Avem o relație de bună ziua și la revedere senzațională''

În plus, excesul de greutate și sedentarismul sunt cauze ce duc la creșterea tensiunii arteriale. Kilogramele în plus pun o presiune enormă pe vasele de sânge care alimentează inima și astfel se ajunge la creşterea tensiunii arteriale.

19:45, 13 Nov 2024

S-a lansat o nouă pastilă anti-fumat! O schimbare radicală care reduce pofta de nicotină

23:15, 04 Nov 2024

Proiectul de lege a fost aprobat! Mai multe medicamente ar putea fi încadrate la droguri de mare risc

De asemenea, unele medicamente împotriva răcelii sau gripei pot determina o creștere a tensiunii arteriale. La fel, anticoncepţionalele, antidepresivele şi analgezicele ar putea influența creșterea tensiunii arteriale.

De ce crește tensiunea arterială seara: Este normal?

Tensiunea arterială începe să crească brusc dimineața deoarece sistemul nervos simpatic se activează în momentul în care ne trezim. Tocmai de aceea, dimineața este și momentul cel mai sensibil pentru declanșarea accidentelor vasculare. Astfel, în intervalul 6 dimineața și unul dintre momentele din mijlocul zilei este mai riscant cu 40% pentru un infarct miocardic, cu 29% pentru o moarte subită cardiacă și cu 49% dacă vorbim de un atac cerebral.

După ora prânzului, tensiunea arterială începe să scadă constant și ajunge în timpul nopții la valorile arteriale cele mai scăzute.

Noaptea, ritmul cardiac scade cu 15%-20% față de valorile din timpul zilei.

În situația în care în timpul nopții scăderea tensiunii arteriale nu este cu cel puțin 10% față de nivelul din timpul zilei, atunci pot fi niște afecțiuni cardiovasculare și trebuie neapărat să mergeți la un consult medical.

Deoarece tensiunea arterială nu scade în timpul nopții și inima nu reușește să se liniștească suficient, atunci somnul este agitat și neodihnitor.

O cauză des întâlnită a apariției creșterii tensiunii arteriale noaptea este apneea, care presupune o întrerupere temporară a respirației pentru câteva secunde sau chiar un minut, și este cauzată, în general, de probleme ale căilor respiratorii.

O altă cauză a hipertensiunii arteriale este sforăitul.

Tratamente pentru hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială, de obicei, poate fi controlată prin adaptarea unui stil de viață sănătos și, dacă n use reușește acest lcuru, se apelează la medicamente antihipertensive.

Medicamentele antihipertensive recomandate de medicii cardiologi sunt beta blocantele, diureticele, inhibitorii enzimei de conversie a angiontensinei, blocantele receptorilor de angiotensină, blocantele canalelor de calciu și alfa blocantele.

În cazul persoanelor care hipertensiune arterială și care suferă și de diabet zaharat, boli renale sau boli cardiovasculare, au nevoie de un tratament mai agresiv, deoarece riscul dezvoltării de complicații, din cauza hipertensiunii arteriale, este mai mare.

În cazul în care hipertensiunea arterială nu este ținută sub control există riscul apariției aritmiei cardiac, a atacului cerebral, infarctului miocardic, a bolilor cronice renalesau sau tulburări de vedere sau chiar orbire.

O simplă măsurare a pulsului o dată pe lună poate ajuta la prevenirea decesului prin accident vascular cerebral (AVC), potrivit cercetătorilor americani din cadrul Asociaţiei Naţionale a Accidentului Vascular Cerebral.