De ce alimentele fermentate sunt bune pentru tine

Astăzi redescoperim numeroasele beneficii pentru sănătate ale acestui mod ancestral de conservare a alimentelor. Alimentele lacto-fermentate permit în special creșterea florei intestinale. Iata care sunt beneficiile alimentelor fermentate!

Microbii, bacteriile, drojdiile constituie flora intestinală sau mai exact „microbiota intestinală”, care desemnează acest set de microorganisme și are un impact semnificativ asupra sănătății noastre fizice și chiar psihologice. Favorizează o digestie bună, permite sinteza anumitor vitamine (B și K), asigură buna funcționare a barierei intestinale și dezvoltarea sistemului imunitar.

Stirile PROTV

Documentele pe care românii trebuie să le depună neapărat la ANAF până vineri, 20 decembrie

RomaniaTV

ULTIMA ORĂ: 1.000 de lei în plus pentru fiecare angajat din 2025

Studii recente evocă influența sa în multe patologii: diverse tulburări neurologice, de la stres la depresie, autism, boala Alzheimer, obezitate. Modularea microbiotei pentru prevenirea sau chiar tratarea acestor patologii reprezintă o cale promițătoare de cercetare. De aici și interesul de a o hrăni bine pentru a o face cât mai eficienta posibil! Și de ce nu cu alimente fermentate?

16:30, 14 Dec 2024

FOTOCe sunt enzimele digestive și ce rol au în buna funcționare a organismului tău

16:53, 03 Dec 2024

FOTOCând se bea chefirul? De ce este considerat un produs-minune pentru digestia ta?

Ce este un aliment fermentat?

Varza murată, iaurtul sau murăturile sunt alimente fermentate. Acestea sunt alimente „vii” care au avantajul de a îmbunătăți aroma și nutrienții grație acestei metode de conservare. Aceste alimente vor suferi o transformare sub acțiunea unui ferment, prezent în mod natural sau inoculat de oameni (cheag, chefir) care provoacă „degradare pozitivă”, cunoscută și sub denumirea de „maturare”.

Alimentele devin din ce în ce mai acide (modificarea pH-ului), ceea ce previne putrefacția (degradarea negativă) și dezvoltarea bacteriilor, drojdiilor și ciupercilor nedorite. Când pH-ul este suficient de acid (aproximativ 4), preparatul devine stabil și poate fi păstrat pentru o lungă perioadă de timp. În același timp, alimentele produc substanțe benefice, precum probiotice.

Beneficiile alimentelor fermentate

Folosită de milenii, fermentația este utilizată în primul rând pentru conservarea alimentelor. A permis oamenilor să supraviețuiască în perioadele de foamete și în timpul epidemiilor. Pe lângă latura sa ecologică incontestabilă, deoarece nu necesită energie, este într-adevăr cea mai economică modalitate de a conserva alimentele și de a lupta împotriva risipei de alimente.

Fermentarea este mai presus de toate o modalitate excelentă de a îmbunătăți calitatea alimentelor originale și de a le spori beneficiile pentru sănătate.

• Îmbunătățește digestibilitatea alimentelor și asimilarea acestora. Acesta este un fel de predigestie, care are loc datorită enzimelor produse în timpul fermentării. De exemplu, fibrele din legumele fermentate sunt mai puțin iritante pentru intestine.
• Reduce sau elimină complet lactoza din lapte în laptele fermentat, cum ar fi iaurturile sau brânzeturile, care sunt mai bine tolerate.
• Permite o mai bună asimilare a nutrienților (vitamine, minerale), precum mangan, calciu, potasiu fără a acidifica organismul.
• Distruge anumite substanțe nocive, cum ar fi acidul fitic din cerealele integrale (care previne absorbția anumitor săruri minerale precum fierul, magneziul). Nitrații, pesticidele și micotoxinele sunt parțial eliminate sau descompuse.
• Permite proliferarea bacteriilor protectoare „bune”, cum ar fi probioticele.
• De asemenea, crește conținutul de vitamine (varza murată este mult mai bogată în vitamina C decât varza crudă), crește potențialul antioxidant și conținutul de polifenoli din alimente.
• Schimbă aroma, mirosul, textura și aspectul. Aceasta este faimoasa „rafinare” care îmbunătățește brânza, vinul.

Mai multe tipuri de fermentare alimentară

Există mai multe tipuri de fermentație: fermentația lactică, denumită și lacto-fermentație (varză acră și alte legume, iaurturi, kefiruri etc.), fermentație alcoolică, acetică (oțet), alcalină (sos de soia).

Cea mai cunoscută este lacto-fermentarea, pe care o puteți face cu ușurință acasă, în special pentru legume, deoarece nu necesită adăugarea niciunui ferment. Doar apă, sare și legume!