Daniel David, rector Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Daniel David, rector Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a discutat la BZI LIVE despre starea la zi a învățământului universitar din România, schimbările ce au avut loc în cadrul instituțiilor de-a lungul timpului, ce plusuri sau minusuri au adus educației.

De altfel, rectorul Daniel David a elaborat și cum asistăm la un proces de emancipare în procesul de educație al populației.

„Asistăm la un proces de emancipare dar acest proces vine şi pentru bunul simţ şi pentru tupeu, vine şi pentru cunoaştere şi pentru pseudo-cunoaștere, astfel încât, principalul atac care se dă din pareta pseudo-cunoașterii şi a tupeului vine asupra acestor insule care au fost create de civilizaţia noastră tocmai pentru a proteja şi ghida sub aspectul adevărului ştiinţific”, a spus prof. univ. dr. Daniel David.

Stirile PROTV

Cod galben de ninsori şi viscol în 11 judeţe, până marți seara. Zonele vizate de vreme rea. HARTĂ

RomaniaTV

EXCLUSIV Adriana Bahmuțeanu, prima reacție după moartea lui Silviu Prigoană: „Sunt în stare de șoc, îmi pare extrem de rău”

Daniel David, rector Universitatea „Babeș-Bolyai”, la BZI LIVE

Prof. univ. dr. Daniel David a discutat în cadrul ediției BZI LIVE din 31 ianuarie 2023, despre starea la zi a învăţământului superior din România. Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a vorbit astfel despre istoria celor trei universități din țară, despre prestigiul pe care îl au la nivel global, despre plusurile și minusurile din sistemul de educație.

„Învăţământul superior nu arată bine, fiindcă este marcat de mai multe lucruri. Chiar dacă unii nu şi amintesc aceste lucruri din istoria noastră, încă sunt afectaţi de reforma comunistă din 1948. Reforma respectivă a spart vechile universităţi, cele trei tradiţionale, istorice, Cluj, Iaşi, Bucureşti. Au fost sparte în mai multe universităţi, ţineţi minte cum s-au rupt componentele de medicină din aceste universităţi. Partea de cercetare a fost scoasă şi mutată în zona institutelor asociate cu diverse ministere. Şi această fragmentare a mediului academic se vede încă şi astăzi. Asta este o problemă majoră.

Doi, suntem marcaţi de unele realizări, ca să ale spun aşa, din anii 90, când în România au fost înfiinţate foarte multe universităţi, în afară zonelor tradiţionale, care ca idee nu a fost una proastă, dar ca realizare a fost catastrofală, în sensul că, în loc să dai o misiune foarte clară acestor universităţi, de a avea o ambiţie regională, locală, de a satisfice necesităţile autorităţilor, au fost constituite şi treptat, au avut ambiţia de a deveni Universităţi naţionale cu aceeaşi forţă ca şi universităţile istorice, ceea ce din start era imposibil de realizat, astfel încât a apărut o luptă care fragmentează mediul academic între universităţile mai tradiționale din centrele vechi şi universităţile noi.

România are nevoie de toate aceste universităţi, dar grupate, gândite, cu misiuni şi cu funcţii diferite. Lucru care, repet, nu se întâmplă. Dacă combinăm cele două reforme, ca să spun aşa, înţelegem de ce arhitectura, mediul de învăţământ superior arată rău astăzi şi nu este foarte performantă. La asta mai putem să adăugăm desigur explicaţia constantă pe care o dăm de ani de zile cu finanţarea slabă a cercetării în zona universităţilor. Noi am rămas încă într-o paradigmă veche, credem că universităţile trebuie să educe studenţii… Lumea globală, universităţile care contează, au altă misiune. Misiunea lor generală este generarea de cunoaştere . Iar în procesul acesta, educăm studenţii, că de aceea nu suntem institute de cercetare, ci universităţi… Dar atenţie! Educăm procesul generării cunoaşterii! În acest fel, studenţii devin nu doar absolvenţi, devin absolvenţi care înţeleg cunoaşterea, o vor înţelege peste 20 de ani, o vor putea genera peste 20 de ani şi nu vor fi depăşiţi de vremuri la 5-6-7 ani de la absolvire.

Astea sunt lucruri de sistem care gravează major învăţământul superior.

Cu toate astea, dându-ne peste cap, fiecare încercăm să facem cât mai bine lucrurile şi în ciuda acestor probleme majore, universităţile româneşti eu cred că se descurcă destul de bine. Uitându-mă la ranking-urile internaţionale, sigur, multă lume este nemulţumită, uitând că în lumea aşa există 27.000- 30.000 de universităţi. A fi între primele 1000 este un mare lucru, repet, cu un sistem prost organizat şi cu o subfinanțare cronică.

În ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar, vedeţi suntem în faţă schimbărilor, în faţa unor noi legi… Dar eu aş fi văzut lucrurile un pic diferit”, a spus prof. univ. dr. Daniel David.

Daniel David: „UBB-ul şi-a asumat anumite lucruri, mereu ne raportăm la bunele practici internaţionale”

Rectorul Daniel David a explicat la BZI LIVE rolul și principiile pe care se bazează Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în ciuda neînțelegerilor și nemulțumirilor unora.

„Sunt foarte multe provocări, unele particulare contextului naţional, altele cu caracter mai general. În primul rând, dacă încep cu caracterul general, aş spune că universităţile au fost create şi dezvoltate în această logică: să avem un cadru de experţi în care adevărul ştiinţific este oarecum protejat. Dincolo de influenţe politice, ideologice sau chiar de tribunale populare. Sigur că această misiune a apărut mai târziu, în secolul XI, dar în final, cam asta a fost ideea fundamentală a întăririi independenţei universităţilor. Astăzi însă, lucrurile se schimbă major, vedeţi că democraţiile sunt atacate, se schimbă…

Şi atunci, mereu ducem această luptă şi presiunea este foarte, foarte mare. Cu atât mai mult cu cât autorităţile nu înţeleg această bătălie şi nu simţim o susținere extraordinară. Normal, UBB-ul şi-a asumat anumite lucruri, mereu ne raportăm la bunele practici internaţionale… Că supărăm, că nemulţumim, şi politicieni şi oameni, asta este. Noi ştim ce facem şi cât timp sunt eu rector, raportarea la aceste standarde, de bune practici internaţionale o să fie punctul de referinţă, pentru că pentru asta s-a format o universitate.

Dar în acelaşi timp, noi mai avem o presiune majoră… UBB, după cum bine ştim, în acest moment este cea mai mare comunitate academică a ţării şi avem şi un profil aparte care ne ciocneşte de foarte multe ori şi cu colegi, autorităţi din domeniul Educaţiei care încă nu înţeleg opţiunea noastră.

N-o spun cu rea intenţie, dar cred că nu înţeleg opţiunile pe care noi le avem. Noi, în primul rând, UBB de la naştere, s-a născut ca universitate globală, cel puţin la nivel naţional. Astfel spus, Clujul atrăgea tinerii din toată Transilvania, ca să nu spun din toată ţara. La fel şcolile din Iaşi, din Bucureşti… Astfel încât noi am rămas cu acest profil şi cu această atitudine globală. Acum evident, când în alte reşedinţe de judeţ au apărut alte universităţi, faptul că UBB se proiectează ca universitate globală cu filială, cu extensii… generează animozităţi. Şi asta este o problemă în contextul nostru naţional.

Doi, de la naştere universitatea din Cluj a fost gândită după un model humboldtian, iar noi educam tinerii să fie şi buni profesionişti şi buni cetăţeni. Aproape toate celelalte universităţi îşi atribuie funcţia de educaţie, de a educa studenţii. Din start, legătura şi modelul este complet diferit”, a conchis prof. univ. dr. Daniel David.