Danemarca, prima țară din UE care a autorizat pastila anti-COVID Molnupiravir

Danemarca devine prima ţară din Uniunea Europeană care a autorizat pastila anti-COVID. Molnupiravir, dezvoltat de grupul american Merck, este destinat în principal pacienţilor din grupele de risc.

Molnupiravir, pastila pentru tratamentul COVID-19 produsă de laboratorul Merck, a fost aprobată în Danemarca. Astfel, ţara a devenit prima din Uniunea Europeană care face acest pas pentru bolnavii de COVID-19.

Stirile PROTV

Cât costă un zbor până în SUA după ce România a intrat în Visa Waiver. Prețul biletelor București - New York după 31 martie

RomaniaTV

Andra a ANUNȚAT despărțirea la început de an. A preferat să dea ea VESTEA ȘOC: 'Nu ne-am certat, dar...'

Comercializat sub numele de Lagevrio, acest medicament produs sub formă de pastile, a fost aprobat la jumătatea lunii noiembrie de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) pentru utilizare în regim de urgenţă, înainte ca tratamentul să primească o autorizare oficială privind lansarea sa pe piaţă.

„Recomandăm tratamentul, considerăm că avantajele depășesc dezavantajele pentru pacienții care prezintă un risc crescut de a se îmbolnăvi grav de Covid-19”, anunță un oficial al Agenției Naționale de Sănătate (SST), Kirstine Moll Harboe.

„Suntem pe deplin conștienți că este un tratament nou și neaprobat, asupra căruia încă nu avem prea multe cunoștințe”, recunoaște SST, care monitorizează cu atenție efectele tratamentului.

EMA a precizat atunci că medicamentul poate fi folosit în tratarea adulţilor bolnavi de COVID-19 care nu au nevoie de oxigen suplimentar şi care prezintă un risc mare să dezvolte o formă gravă” a bolii. Tratamentul se administrează timp de cinci zile, câte două tablete pe zi.

Atât Merck și Pfizer au dezvoltat pastile antivirale care au demonstrat o eficacitate promiţătoare în studiile efectuate pe adulţi cu COVID-19 care prezintă un risc ridicat de a face forme grave de boală, cu Pfizer la 89% şi Merck în jur de 50%.

Grupul farmaceutic Merck, vești triste. Pastila experimentală anti-SARS-CoV-2 nu este atât de eficientă cum se spunea inițial

Grupul farmaceutic Merck a anunţat vineri că o serie de date actualizate ale studiului său privind o pastilă experimentală anti-COVID-19 au arătat că acest medicament este mai puţin eficient în privinţa spitalizărilor şi a deceselor decât au sugerat datele iniţiale, informează Reuters.

Potrivit grupului Merck, pastila sa anti-COVID-19 a demonstrat o scădere cu 30% a numărului de spitalizări şi de decese, conform datelor obţinute de la peste 1.400 de pacienţi. În octombrie, datele medicale arătau o eficacitate de circa 50% a acestei pastile, în urma monitorizării unui grup iniţial de 775 de pacienţi.

Compania a depus la Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) o cerere oficială pentru autorizarea pastilei sale anti-COVID-19, Molnupiravir, în data de 11 octombrie, după publicarea datelor clinice iniţiale.

Reprezentanţii Merck au declarat vineri că datele medicale asociate pastilei Molnupiravir, dezvoltată în parteneriat cu Ridgeback Biotherapeutics, au fost transmise la FDA înaintea unei întâlniri a grupului de consilieri şi experţi din cadrul agenţiei americane, care a avut loc marţi, scrie agerpres.ro.

Experţii FDA sunt aşteptaţi să facă publice documentele discutate în acea şedinţă înaintea unei alte întruniri de vineri dimineaţă.

Ei trebuie să voteze o recomandare în baza căreia FDA ar putea să autorizeze pastila Merck pentru tratarea formelor uşoare până la moderate de COVID-19 la adulţi care prezintă un risc sporit de a dezvolta forme grave ale bolii.

O analiză intermediară a datelor de luna trecută a arătat că 7,3% dintre pacienţii care au primit Molnupiravir de două ori pe zi, timp de cinci zile, au fost spitalizaţi şi că niciunul dintre ei nu a murit în primele 29 de zile după primirea tratamentului.

Prin comparaţie, rata de spitalizare a fost de 14,1% în grupul pacienţilor care au primit un placebo.

Conform datelor actualizate, 6,8% dintre pacienţii care au primit Molnupiravir au fost spitalizaţi şi unul a murit, în timp ce în grupul placebo rata de spitalizare a fost de 9,7%.