Dan Cârlan, fostul prefect de Iaşi, implicat în mega dosarul de corupţie „Swietelski-CFR”

Fostul senator, liderul al fostului PDL Iaşi, prefect de Iaşi şi actual secretar al comunei Tarcău din judeţul Neamț este implicat într-un dosar de corupţie anchetat de DNA. La acel moment, Dan Cârlan a fost director în Ministerul Energiei.

„Lista completă a martorilor admiși pentru citare în vederea audierii la cererea avocaților este: Boştină Doru Cătălin, Guşu Cezar Constantin, Costea Daniel, Angelescu Tiberiu, Crăciun Orlando, Manu Vlad Adrian, Cucu Florinela Boni, Muşat Liliana, Axenie Irina, Miu Mirona Alexandra, Petel Răzvan Mugurel, Piscu Gheorghe, Ceauşelu Bogdan, Constantinescu Angelo Nicolae, Dima Daniela Angela, Fera Elena, Hahn Horst Ottmar, Meghea Mihai George, Hozoc Florin, Hornegger Joseph, Ciorcă Vasile Florin, Sabo Emil, Gherghină Gheorghe, Cârlan Dan, Paszkany Arpad Zoltan, Szekernyes Karoly, Horvath Peter, Berceanu Radu Mircea, Bruynseels Dominic, Nicolau Horaţiu, Hanţig Maria Violeta, Voicu Vasile Dorin, Constantin Loredana Amalia, Ianda Elena, Niţu Mărioara, Şchiopu Daniela Nicoleta şi Toma Alina Mihaela”, potrivit DNA.

Stirile PROTV

Unul dintre cei mai renumiți chirurgi din România, condamnat la închisoare cu executare. A rămas și fără 250.000 de euro

RomaniaTV

Lidia Buble a făcut anunțul despre sarcină. Artista este în culmea fericirii: „Nu vreți să știți ce împlinire pot să simt”

Se încing spiritele în mega dosarul de corupție al fostului ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu în care fostul demnitar alături de alții răspund în fața judecătorilor la pretinse acuzații de corupție aduse de DNA, privind modalitatea de deblocare a fondurilor de plată pentru compania austriacă Swietelski.

Concret, la dosar s-ar fi primit o adresă Eurojust prin care instanța supremă era anunțată că, față de trei cetățeni austrieci, păstrați martori de DNA în dosarul oficialilor români, dar față de care Direcția a cerut anchetarea lor în Austria, cercetările s-au oprit pe motiv că indiciile nu ar fi relevante.

Avocații au explicat că cei trei cetățeni austrieci nu au dat decalrații relevante la DNA și că faptele care s-ar contura în jurul lor sunt tot de corupție motiv pentru care eventuala pretinsă încetare a cercetărilor ar putea oferi lămuriri și în dosarul de corupție din România.

Instanța supremă urmează să se pronunțe cu privire la cererea de joi a avocaților și să stabilească dacă și în ce fel va cere lămuriri suplimnetare privind cei trei martori.

„Față de acei martori s-a dispus încetarea activităților de cercetare preliminară pe temeiul de fapt că nu există date. Faptele lor din codul austriac se referă la delapidare, dare de mită și trafic de influență.

Participanții din această speță, indisolubilă față de cei trei martori, trebuie să cunoască în clar detaliile dosarului din Austria.

Să ne arate autoritățile austriece actul oficial concret prin care s-a dispus încetarea cercetărilor penale din Austria. Avem acest element de noutate, acest răspuns oficial al autorităților austriece”, a explicat unul dintre avocați.

Martorii apărării

Instanța supremă a decis, în luna aprilie, audierea mai multor martori în dosarul în care fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu şi Cristian Boureanu sunt judecaţi pentru fapte de corupţie, legate de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa.

Printre cei care vor fi audiaţi se află omul de afaceri Arpad Paszkany şi fostul ministru Radu Berceanu.

Lista completă a martorilor admiși pentru citare în vederea audierii la cererea avocaților este: Boştină Doru Cătălin, Guşu Cezar Constantin, Costea Daniel, Angelescu Tiberiu, Crăciun Orlando, Manu Vlad Adrian, Cucu Florinela Boni, Muşat Liliana, Axenie Irina, Miu Mirona Alexandra, Petel Răzvan Mugurel, Piscu Gheorghe, Ceauşelu Bogdan, Constantinescu Angelo Nicolae, Dima Daniela Angela, Fera Elena, Hahn Horst Ottmar, Meghea Mihai George, Hozoc Florin, Hornegger Joseph, Ciorcă Vasile Florin, Sabo Emil, Gherghină Gheorghe, Cârlan Dan, Paszkany Arpad Zoltan, Szekernyes Karoly, Horvath Peter, Berceanu Radu Mircea, Bruynseels Dominic, Nicolau Horaţiu, Hanţig Maria Violeta, Voicu Vasile Dorin, Constantin Loredana Amalia, Ianda Elena, Niţu Mărioara, Şchiopu Daniela Nicoleta şi Toma Alina Mihaela.

Instanța supremă a stabilit, pentru 12 martie, primul de termen de judecată în dosarul de mare corupție al fostului ministru al Finanțelor Publice, Sebastian Vlădescu, judecat pentru pretinse fapte de luare de mită și trafic de influență, alături de Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geaonă și fostul deputat Cristian Boureanu.

Instanța supremă a respins, în 24 februarie, contestațiile depuse de cei față de care un complet al ICCJ a stabilit începerea judecății în dosarul în care au fost trimiși în judecată, pentru pretinse fapte de mare corupție, ale acetora.

„Respinge cererea formulată de inculpatul Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe privind modificarea obiectului sechestrului.

Respinge, ca nefondate, contesta?iile formulate de inculpaţii Mititelu Mihaela, Boureanu Cristian -Alexandru, Vlădescu Sebastian –Teodor- Gheorghe şi Costea Mircea- Ionuţ împotriva încheierii nr. 223 din data de 15 iunie 2020 pronunţată în dosarul nr. 2987/1/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală.

Obligă contestatorii la plata sumei de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în Cameră de Consiliu, astăzi, 24 februarie 2021.”, se arată în minuta deciziei de miercuri.

Decizia este definitivă în acest caz astfel că procesul va începe pe fond, respectiv completul de judecată desemnat va relua prezentarea în instanță a tuturor probelor anchetatorilor dar și pe cele ale celor judecați.

Astfel, între altele, vor fi chemați la audiere în instanță și martorii DNA, cei care au demantelat mecanismul corupt prin care cei trimiși în judecată încasau bani, nelegal, de tip comision, pentru a derula plățile către compania austriacă ce se ocupa cu reabilitarea tronsonului de cale ferată ce duce spre mare.

Dedesubturi

În preambulul dosarului DNA arată pe scurt cum a fost posibil ca în plină criză financiară, dar și înainte și după, oficiali de rang înalt ai statului să încaseze milioane de euro în conturile unor firme din paradisuri fiscale controlate fie direct fie prin interpuși.

Dosarul are ca obiect infracțiuni de corupție derulate pe durata a 12 ani de zile, în perioada 2005 – 2017 în legătură cu derularea contractelor de lucrări de reabilitare a tronsonului de cale ferată București – Constanța.

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Fosta soție găsită pe firul anchetei

Din probă în probă procurorii DNA au ajuns să demanteleze noianul de firme primitoare a banilor de la societatea austriacă Swietelski oferiți ca mită oficialilor români și trecuți prin societatea paravan Casa de Avocatură Boștină și Asociații.

Una dintre aceste firme la care se pare că sumele „comision” pretins dați lui Vlădescu ajungeau ar fi Sebimob Construct, firmă a fostei soții a demnitarului, Carmen Vlădescu.

Procurorii arată în dosar că Vlădescu ar fi primit un milion de euro bani de la austriecii de la Swietelski prin acest mecanism de livrare al banilor.

Unele sume de bani s-au livrat în perioada iunie august 2008. La acea vreme martorul cheie al DNA fusese anunțat de cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, că la pretinsa cerere a lui Vlădescu „trebuie ca o parte din banii care i se cuveneau din afacerea Switeleski – Wiebe să fie plătiți fostei soții a acestuia, Carmen Vlădescu”.

Martor sunat de Carmen Vlădescu

Situația s-a adâncit după ce fosta soție a demnitarului l-a sunat pe cel care acum a explicat totul procurorilor DNA.

„Ulterior, martorul, a fost contactat telefonic de Carmen Vlădescu, care i/a comunicat cuantumul sumei ce urma să fie transferată și au stabilit că este nevoie de încheierea unui contract și emiterea unor facturi.

Ulterior Carmen Vlădescu i-a spus că soluția găsită a fost încheierea unui contract de închiriere pe o perioadă limitată și plata sumei în baza facturilor reprezentând chirie pentru acel imobil”, a fost înțelegerea descoperită de anchetatorii DNA.

Cum erau presați „oamenii„ CFR…

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Anchetatorii au explicat detaliat cum ar fi primit Vlădescu o primă tranşă de bani de la Casa de Avocatură Boştină şi Asociaţii, respectiv prin intermediul unui contract de închiriere al unui imobil aparţinând fostei soţii a demnitarului.

Cu lupa pe Mihaela Mititelu

Pnetru a desluşi iţele încurcate ale afacerilor judiciare ale demnitarului şi ale cumnatului lui Mircea Geoană anchetatorii DNA au adus la audieri numeroşi martori din cadrul Companiei Naţionale Căile Ferate Române (CNCFR) pentru a explica cine este persoana presupus apropiată de instituţie care trage sforile pentru obţinerea rapidă a finanţării.

DNA s-a lămurit astfel şi cine este de fapt apropiata lui Ionuţ Costea, Mihaela Mititelul despre care au aflat în timpul audierilor că ea e cea care punea presiune pe funcţionari ai CFR pentru urgentarea unor proceduri.

Totodată anchetatorii au mai aflat că tatăl femeii ar fi un apropiat al ambasadei Germaniei.

Cu procurorii a stat de vorba Orlando Crăciun, cel care în perioada 2004 – 2007 a fost director-general adjunct la Direcţia de Finanţări Externe, în cadrul C.N.C.F.R.

Acesta a declarat că o cunoaşte pe Mititelu Mihaela, amintindu-şi de vizitele pe care le făcea aceasta la conducerea CNCFR, precum şi de interesul manifestat în legătură cu plăţile efectuate în cadrul proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa.

El le-a mai arătat ancehtatorilor că Mititelu a exercitat şi o serie de ”presiuni” în vederea obţinerii finanţării suplimentare a proiectului de reabilitare a cale ferată, în plus faţă de împrumutul JBIC (de la Banca Japoneză).

„O cunosc pe doamna Mihaela Mititelu, pe care am cunoscut-o în sediul C.F.R., când ea se ocupa de firma Siemens. Tatăl ei era un apropiat al ambasadei Germaniei. Din câte ştiu, tatăl ei deţinea societatea CREDIT REFORM. Doamna Mihaela Mititelu venea periodic în sediul C.F.R., interesându-se de finanţarea J.B.I.C., pentru proiectul Bucureşti-Constanţa.

Se interesa atât la mine, cât şi la domnul VladManu şi la domnul Angelescu Tiberiu. în acelaşi timp, îmi amintesc că doamna Mihaela Mititelu s-a implicat si în legătură cu obţinerea acordului Ministerului de Finanţe de aprobare a finanţării suplimentare, în plus fată de valoarea contractului J.B.I.C.

Implicarea doamnei Mihaela Mititelu a constat în vizite atât la sediul C.F.R., cât şi la Ministerul de Finanţe, făcând diverse „presiuni Nu ştiu, însă, dacă obţinerea acordului din

partea Ministerului de Finanţe a fost rezultatul demersurilor doamnei Mihaela Mititelu. Nu ştiu dacă doamna Mihaela Mititelu avea chiar o aşa mare influenţă”, a explicat fostul director anchetatorilor.

„Subiectul fierbinte”

Un alt martor, director la Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Externă din cadrul CNCFR şi preşedintele comisiei de licitaţie pentru loturile aferente proiectului de reabilitare cale ferată Bucureşti-Constanţa le-a explicat anchetatorilor de la DNA că subiectul finanţării acestui proiect era unul „fierbinte”.

„Doamna Mihaela Mititelu venea destul de des în sediul C.F.R. Venea atât la mine, cât şi la domnul Crăciun Orlando, cât şi la domnul Angelescu Tiberiu.

(…) Cu certitudine, doamna Mihaela Mititelu a întrebat şi despre banii de la finanţe pentru proiectul Bucureşti-Constanţa. Era un subiect „fierbinte ” la vremea respectivă şi foarte multă lume îl discuta”, a povestit bărbatul în faţa anchetatorilor.

Soacra lui Costea, cu subsemnatul la DNA

Procurorii DNA au documentat serios situaţia primirii unei maşini Porche Cayenne de către Ionuţ Costea. Astfel aceşti au urmărit circuitul financiar dar şi circuitul vehiculului şi astfel au aflat că acesta a fost preluat de la o firmă condusă de un văr al lui Costea de către casa de avocatură Boştină.

Casa de avocatură Boştină era în înţelegere cu acelaşi Ionuţ Costea, iar la final vehicululul a ajuns în proprietatea soacrei lui Ionuţ Costea, Daniela Angela Dima.

În acest context, femeia a fost chemată de anchetatori, ca martor, pentru a explica modalitatea în care a ajuns să semneze cu casa de avocatură Boştină preluarea maşinii de lux pe numele său.

„Eu personal nu am dat niciun ban pentru achiziţia autoturismului şi nici nu mi s-a cerut. Eu am dedus că aceştia ştiu că autoturismul urmează să fie achitat de către Costea Mircea-Ionuţ.

În acel moment autoturismul se afla în posesia mea, deplasându-mă chiar cu el pentru semnarea actelor la sediul firmei de avocaţi.

Ulterior i-am solicitat lui Costea Mircea-Ionuţ să achite el maşina, ţinând cont şi de faptul că avea acea datorie de 37.000 euro la mine.

În prezent cred că mai am de achitat suma de 7.000 de euro. Evidenţa o ţin acasă. De plata autoturismului s-a ocupat Costea Mircea-Ionuţ. Eu am dorit ca maşina să fie pe numele deoarece intenţionam să i-o dau fiicei mele.

Maşina a fost condusă în special de către fiica mea şi de către mine. Costea Ionuţ a condus-o foarte rar”, le-a explicat soacra lui Costea anchetatorilor.

Circuitul Porsche-ului „în natură”

Procurorii arată că din fondurile încasate de Boştină şi Asociaţii de la compania Swietelsky, Costea a primit, în perioada decembrie 2011-martie 2013, suma totală de 468.358,52 de lei, sub forma suportării costurilor unui autoturism Porsche Cayenne folosit de el şi soţia acestuia, Alina Violeta Costea.

Această achiziţie s-a realizat în două etape, prima fiind achiziţia autoturismului de către societatea Dom Leasing. Banii necesari au fost puşi la dispoziţia acestei societăţi de către Boştină and Associates Gmbh Austria printr-un împrumut.

Imediat după achiziţie, maşina a fost dată în folosinţă soţiei lui Ionuţ Costea.

A doua etapă a constat în vânzarea autoturismului de către Dom Leasing către Boştină şi Asociaţii cu suma de 468.358,52 lei, sumă achitată prin transfer bancar.

Apoi, arată DNA, s- a încheiat un contract de vânzare cumpărare între Boştină şi Asociaţii şi Daniela Angela Dima, soacra lui Ionuţ Costea, prin care autoturismul a trecut în proprietatea acesteia din urmă, fără însă a fi achitat preţul.

Fișă de dosar

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

VLĂDESCU SEBASTIAN-TEODOR GHEORGHE (ministru al Finanțelor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență;

COSTEA MIRCEA-IONUȚ (fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

Un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

DASCĂLU CONSTANTIN (secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;

BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU (parlamentar și vicepreședinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență.

Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:

– O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;

– Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)

Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.

Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).

Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:

– suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;

– suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;

– suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;

– suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;

– o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;

– o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;

– acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;

– poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.

În cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunțe instanța de judecată la finalizarea cauzei.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.