Noul DOOM3 a introdus, în Limba română, o serie de modificări, dar și o listă întreagă de ”greșeli”! Un important specialist din Iași a făcut o succintă analiză legată de apariția Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic (DOOM).
”Consecințele sunt greu de calculat, acum, și dacă vom putea spune că efectele vor fi mult mai bune sau nu… Din păcate, Limba română este neglijată și tratată ca ceva de mică valoare”, a menționat prof. univ. dr. Alexandru Gafton, decanul Facultăţii de Litere. De precizat că DOOM3 vine cu aproximativ 3.000 de schimbări
DOOM3 vine cu modificări esențiale și conține inclusiv o listă de ”greșeli”. Având în vedere întreaga situație, reporterii cotidianului BZI au apelat la un specialist pentru a comenta ediția a III-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al Limbii române. Acesta este tranșant când vine vorba de modul în care este ”tratată” Limba română.
”Acum, consecințele sunt greu de calculat și, dacă vom putea spune că efectele vor fi mult mai bune sau nu… Din păcate, Limba română este neglijată și tratată ca ceva de mică valoare! Cred că suntem prea toleranți cu forme preluate de la alții și mai puțin atenți cu cele pe care le-am putea realiza noi. Firesc ar fi ca limba, prin funcționarea ei, să-și genereze propriile metode de apărare. Totuși, e dur să spunem că ”schingiuim” Limba română cu toate că viitorul este greu de anticipat… Viitorul este dinamic și, poate, vom deveni și neglijenți cu limba ajungând în situația în care nu vom mai putea face nimic. Cert este că trebuie să respectăm regulile”, a punctat prof. univ. dr. Alexandru Gafton, decanul Facultăţii de Litere.
De precizat că DOOM3 vine cu aproximativ 3.000 de schimbări.
Cuvinte noi introduse în Limba Română de DOOM3
Concret, la nivel de vorbire comună, DOOM3 vine cu precizări legate de pluralul unor cuvinte adesea utilizate în dialogul cotidian. Astfel, la blană, noul plural este blăni, la aragaz – aragaze, la fașă – feșe, croasant – croasante, boschet – boschete, ecler – eclere și nu ecleruri, sindrom-sindroame la plural, greșit fiind sindromuri. Apoi, la sânge, plural este sângiuri, monedă – monede, macrou – macrouri, ciubuc- ciubucuri. Și aici, prof. univ. dr. Alexandru Gafton, decanul Facultății de Litere completează:
”DOOM-ul ar trebui să vină cu răspunsuri… Acum, e important că un grup de specialiști sau concentrat pentru a ameliora un instrument și că publicul prezintă un interes susținut pentru acesta. Să știți că, zilnic, vin întrebări din partea vorbitorilor Limbii române către instituțiile abilitate. Totuși, aceștia trebuie să dețină cunoștințe pentru a avea instrumentele proprii în a rezolva o situație de limbă. Ceva nu este în mod absolut corect sau greșit. Un asemenea instrument ne poate oferi soluții, dar esențial este ca cititorul sau vorbitorul să fie edificat corect. DOOM-ul nu servește vorbitorilor nativi, ci mai ales celor care nu sunt nativi. Mai departe, el nu este o necesitate absolută pentru un vorbitor nativ cu un nivel de competență medie”.
A treia ediție a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al Limbii române conține 64.500 de cuvinte
A treia ediţie a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al Limbii române a apărut la Editura ”Univers Enciclopedic”, ianuarie 2022. Volumul, având ca autori pe Ioana Vintila-Radulescu şi Cristina Aranghelovici, de la Institutul de Lingvistică ”Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, girat de un amplu grup de cercetători ai Institutului, este o ediţie nouă, integral verificată şi substanţial îmbogăţită, a DOOM2 (2005), totalizând aproximativ 64.500 de cuvinte, dintre care în jur de 3.500 sunt nou introduse. Sunt şi modificări la cuvinte deja existente, aici fiind vorba de aproximativ 3.000 de modificări. O parte din cuvintele noi sunt mai ales de origine engleză, care au pătruns în limbă în ultimii 15-20 de ani.
Termeni precum „breaking news”, „afterschool”, „selfie”, „take away”, în DOOM3
Vorbim de termeni precum ”breaking news”, „afterschool”, ”selfie”, ”take away”, ”all-inclusive”, ”call-center”, ”fake news”, ”check-in” sau ”city-break”. Printre noutăţi sunt şi cuvintele intrate în perioada pandemiei, care nu sunt mai mult de 20, precum coronavirus, coronasceptic, izoletă, carantina. Dintre cuvintele nou introduse în DOOM3, unele sunt abrevieri devenite cuvinte (de exemplu ARN); locuţiuni adjectivale (ce fel de), adverbiale (pe şleau); conjuncţionale (astfel că); interjecţionale (ei bine); prepoziţionale (în/la stânga); pronominale (cine ştie ce/cine); membri ai unor (mini)serii (astronime, denumiri ale instrumentelor muzicale şi al instrumentiştilor respectivi din orchestră în jargonul profesional al acestora şi alţi termeni muzicali, nume ale unor substanţe, ale zodiilor, ale zonelor geografice, termeni gramaticali.
În DOOM3 au fost introduse și cuvintele ”căpșunar”, ”oregano”, ”Casco”, ”colivăreasă”
În plus, au fost introduse elemente precum nume proprii în măsura în care au legătură cu substantive comune din DOOM3 şi se scriu, se pronunţă sau/şi se comportă din punct de vedere gramatical diferit de acestea. Au fost introduse omografe, ale unui cuvânt-titlu, existente, de exemplu ”marker” (genă) sau ”scăpăta” (a apune), alături de ”marker” (creion) şi ”scăpăta” (a sărăci); substantive feminine (în special nume de ocupaţie) atestate, dar încă rar folosite, de exemplu ”dramaturga” alături de ”dramaturg”; verbe cu valoare reflexivă sau/şi impersonală care implică şi diferenţiere semantică, spre exemplu ”înnopta” (a se face noapte) şi ”revărsa” (a se răspândi) alături de ”înnopta” (a petrece noaptea) şi ”reversa” (a împrăştia). Au intrat în acesta şi multe cuvinte din zona culinară care au origini îndepărtate, exotice: ”oregano”, ”chili”, ”caju”. Tot la noutăţi mai sunt şi alte cuvinte uzuale, dar care nu erau prinse în DOOM până acum: ”CNP”, ”Casco”, ”colivăreasă”, ”căpşunar”.
AICI poate fi urmărită o completă ediție BZI LIVE alături de prof. univ. dr. Alexandru Gafton, decanul Facultăţii de Litere pe tema noului DOOM3. Așadar, lista cu cele mai mari ”greșeli” și principalele modificări introduse în Limba română de DOOM3 arată că viitorul nu este unul promițător atunci când vine vorba de evoluția în bine a acesteia.