Cursa pentru tronul papal: Cine sunt favoriții la succesiunea Papei Francisc

Pe măsură ce sănătatea Papei Francisc continuă să se deterioreze, lumea catolică privește cu atenție spre viitorul pontificat. La venerabila vârstă de 88 de ani, actualul Suveran Pontif a fost recent spitalizat din cauza unei pneumonii severe, iar acest eveniment a reaprins speculațiile despre cine ar putea fi următorul lider al Bisericii Catolice.

Conform tradiției, orice catolic poate fi ales papă, dar istoria arată că titlul revine întotdeauna unuia dintre cei 253 de cardinali din întreaga lume. După decesul sau demisia unui papă, Conclavul – adunarea cardinalilor alegători în Capela Sixtină – își începe procesul secret de votare, în urma căruia se va desemna noul Suveran Pontif. Însă doar 138 dintre cardinali sunt eligibili să voteze, deoarece regula stabilită de Papa Paul al VI-lea exclude cardinalii cu vârsta de peste 80 de ani.

RomaniaTV

Simion a FUGIT din țară, după ce a pierdut alegerile. IMAGINILE MOMENTULUI. Fotografiile au fost făcute la ora 6.00 dimineața!

Observatornews.ro

Episodul "autist", bugetarii "paraziţi" şi "nous voulons încetarea focului". Gafele care l-au costat pe George Simion

În decembrie 2023, Papa Francisc a ridicat pragul maxim al cardinalilor alegători de la 120 la 138, o schimbare care ar putea influența dinamica alegerilor viitoare. În acest context, mai mulți cardinali proeminenți sunt considerați candidați puternici pentru a prelua conducerea Bisericii Catolice.

Cine sunt cei mai probabili succesori ai Papei Francisc

1. Cardinalul Pietro Parolin (Italia, 70 de ani) – Favoritul caselor de pariuri

Actualul Secretar de Stat al Vaticanului, Pietro Parolin, este considerat unul dintre cei mai puternici candidați. Diplomat experimentat, el a reprezentat Sfântul Scaun în Nigeria și Mexic și a fost numit cardinal de Papa Francisc în 2014. Parolin este un moderat și ar fi perceput ca un continuator al politicilor actualului papă.

2. Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu (R.D. Congo, 65 de ani) – Vocea conservatoare a Africii

Lider al Simpozionului Conferințelor Episcopale din Africa și Madagascar, Besungu a captat atenția internațională când a contestat public o doctrină papală legată de binecuvântarea cuplurilor necăsătorite și de același sex. Acest gest, aprobat chiar de Papa Francisc, l-a propulsat în centrul atenției. Dacă ar fi ales, Besungu ar putea reprezenta o revenire la conservatorism în Biserică.

3. Cardinalul Wim Eijk (Țările de Jos, 71 de ani) – Medic și apărător al dogmei tradiționale

Fost medic și una dintre cele mai conservatoare voci din Vatican, Eijk a fost un critic deschis al deschiderii Bisericii față de recăsătorirea civilă și a permisivității față de protestanți în cadrul Euharistiei. Considerat un apărător ferm al doctrinei tradiționale, el ar putea aduce un papal conservator, similar cu cel al lui Benedict al XVI-lea.

4. Cardinalul Peter Erdo (Ungaria, 72 de ani) – Protectorul valorilor europene

Fost președinte al Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa, Erdo este un conservator cunoscut pentru opoziția sa față de divorțați care primesc Sfânta Împărtășanie. De asemenea, s-a exprimat împotriva acceptării refugiaților în Europa, comparând fenomenul cu traficul de persoane. Alegerea sa ar putea semnala o întărire a pozițiilor tradiționale în Biserică.

5. Cardinalul Luis Antonio Tagle (Filipine, 67 de ani) – „Papa Francisc al Asiei”

Tagle este văzut drept un continuator al agendei progresiste a Papei Francisc. El a militat pentru o atitudine mai deschisă a Bisericii față de comunitatea LGBT și față de persoanele divorțate și recăsătorite. Dacă ar fi ales, Tagle ar deveni primul papă asiatic din istorie, un semnal al globalizării catolicismului.

6. Cardinalul Raymond Burke (SUA, 76 de ani) – Liderul ultraconservatorilor

Un susținător al liturghiei tradiționale în latină și un opozant vocal al reformelor liberale ale Papei Francisc, Burke este candidatul favorit al aripii ultraconservatoare a Bisericii. Dacă ar deveni papă, mandatul său ar putea fi caracterizat de o întoarcere strictă la dogmele tradiționale.

7. Cardinalul Mario Grech (Malta, 67 de ani) – Reconciliatorul Bisericii

Grech este un candidat moderat, care pledează pentru o abordare echilibrată între tradiție și modernitate. El consideră că Biserica trebuie să-și păstreze valorile, dar să fie și creativă în modul în care comunică cu credincioșii. Numit cardinal de Papa Francisc în 2020, Grech ar putea reprezenta o punte între taberele conservatoare și progresiste din Vatican.

8. Cardinalul Matteo Zuppi (Italia, 69 de ani) – Diplomatul Papei Francisc

Președintele Conferinței Episcopale Italiene, Zuppi este un apropiat al Papei Francisc și a fost trimis în misiuni diplomatice delicate, inclusiv în Ucraina și SUA. Având sprijinul actualului papă, el este un favorit pentru cei care doresc o continuitate a viziunii progresiste.

Odată cu deteriorarea stării de sănătate a Papei Francisc, procesul de alegere a viitorului papă devine o miză majoră. Va fi ales un continuator al reformelor actuale sau Biserica va reveni la un leadership conservator? Indiferent de rezultat, următorul papă va avea o influență uriașă asupra direcției spirituale a celor 1,3 miliarde de credincioși catolici din întreaga lume.