Cum trecem de la alimentele de post la bucatele de pe masa de Paşte fără probleme digestive? Ce spun preoții și nutriționiștii

Postul Paștelui, cunoscut și ca Postul Mare, nu începe la o dată fixă în fiecare an, însă durează 7 săptămâni, ultima săptămână fiind Săptămâna Patimilor. Postul Mare are numeroase beneficii atât pentru suflet, cât și pentru trup. În cele 40 de zile de post, credincioșii trebuie să se detașeze cât mai mult de cele lumești, să lase de-o parte patimile și să se apropie de Dumnezeu. După o perioadă atât de lungă în care s-au consumat cu precădere produse bogate în carbohidrați, în niciun caz nu trebuie să dăm iama în alimente bogate în grăsimi sau în dulciuri, ci trecerea de la alimentele de post la bucatele de pe masa de Paşte trebuie să se facă treptat.

Paștele este printre altele și un motiv de răsfăț culinar, însă oricât de tentant ar părea, după 40 de zile de post, este indicat să evităm combinațiile de alimente bogate în grăsimi și porțiile prea generoase. Există și persoane care pot face trecerea de la alimentele de post la cele de origine animală extrem de ușor, deoarece spre finalul perioadei de post, foarte mulți oameni își măresc porțiile de alimente, ca urmare a apetitului dezechilibrat cauzat de alimentele mai puțin sățioase, mai sărace în proteine și mai bogate în carbohidrați. Se ajunge astfel să se intre în perioada sărbătorilor cu un apetit stimulat și cu un stomac obișnuit cu cantități mult mai mari de alimente.

Stirile PROTV

Ce spunea Gabriel Cotabiță înainte să moară: ”N-am ce să regret, pentru că, dacă aș regreta ceva, l-aș mânia pe Dumnezeu”

RomaniaTV

Ronald Gavril face dezvăluiri intime din relaţia cu Anamaria Prodan. Ăsta este marele secret al impresarei!

Trecerea de la alimentația de post, bogată în fibre și săracă în grăsimi, la meniurile care cuprind toate grupele de alimente, trebuie să fie

Postul are numeroase beneficii pentru trup, dar, mai cu seamă, este o cale de a ne apropia de Dumnezeu

Lucian Apopei, director de comunicare al Arhiepiscopiei Iașilor, este de părere că postul este folositor pentru slăbirea patimilor și că este un exercițiu cu multiple beneficii trupești și mai cu seamă sufletești

Lucian Apopei, director de comunicare al Arhiepiscopiei Iașilor, îi îndemnă pe credincioși să nu privească postul ca pe o dietă, ci ca pe o metodă de a se detașa de cele trupești și de a se apropia de cele sfinte. Postul este folositor pentru slăbirea patimilor și este un exercițiu cu multiple beneficii trupești și, mai cu seamă, sufletești.

„Se poate dovedi și științific că postul are numeroase beneficii atât pentru trup, cât și pentru suflet. Au fost situații în care anumite persoane au făcut analize medicale înainte de post și după post și s-a văzut clar că după post persoana respectivă era mult mai sănătoasă decât înainte. De multe ori, ne legăm de mâncăruri de dulce, care nu sunt neapărat cele mai bune pentru organism. Cât pentru suflet, e clar că lăsând deoparte hrana de dulce care, de multe ori, stârnește în noi niște patimi, ne apropiem mai mult de Dumnezeu. E un exercițiu și pentru noi, acela de a da întâietate celor duhovnicești în defavoarea celor trupești. Postul nu este o dietă, nu postim pentru a slăbi sau chiar pentru a fi mai sănătoși, postim pentru a intra într-o legătură, într-o relație cu Dumnezeu. Nu vorbim despre un post medical, ci despre un post sufletesc. Postul nu este un scop în sine, ci este un mijloc, o cale de a ne apropia de Dumnezeu”, a declarat Lucian Apopei, director de comunicare al Arhiepiscopiei Iașilor.

Sunt foarte mulți credincioși care pe durata postului aleg să consume tot felul de alimente care suplinesc alimentele de origine animală, așa cum sunt produsele pe bază de soia. În opinia  directorului de comunicare al Arhiepiscopiei Iașilor, consumând foarte multe astfel de produse pe durata postului, nu facem decât să ne amăgim.

„Produsele din soia nu sunt cele mai sănătoase și atunci, consumând astfel de produse, precum cașcaval de post, mezeluri de post și altele, nu facem decât să ne amăgim. Nu totul constă în mâncarea propriu-zisă, ci în nevoia noastră de a ne dezlipi un pic de toate acestea și de a ne dedica timpul rugăciunii”, a adăugat directorul de comunicare al Arhiepiscopiei Iașilor.

Postul trebuie însă să fie văzut ca o cale de a ne apropia de Dumnezeu, nu ca o dietă sau ca o cură de detoxifiere

Nutriționistul Adina Rusu: „Trecerea de la alimente de post la bucatele de pe masa de Paşte trebuie să fie făcută treptat”

Suntem în Săptămâna Mare, iar, peste doar câteva zile, credincioşii ortodocşi vor putea renunţa la preparatele de post şi se vor putea înfrupta din bunătăţile puse pe masa de Paşte. Nutriţionistul Adina Rusu vine cu o serie de sfaturi pentru acele persoanele care doresc să evite tulburările digestive şi disconfortul abdominal, care pot apărea, adesea, atunci când se trece de la o alimentaţie de post la un meniu bogat în grăsimi.

„Trecerea de la alimentația de post, bogată în fibre și săracă în grăsimi, la meniurile care cuprind toate grupele de alimente, trebuie să fie făcută treptat, pentru a evita apariția disconfortului abdominal și a tulburărilor digestive. Mâncărurile specifice sărbătorilor sunt, în general, mai greu digerabile, fiind foarte bogate în grăsimi și în proteine de origine animală și mult mai sărace în fibre. După consumul unei cantități prea mari din acest tip de alimente pot apărea durerile abdominale și disconfortul cauzat de supraalimentare. Astfel, stomacul este forțat să își mărească volumul, existând și riscul ca alimentele consumate să nu poată să fie digerate corespunzător. Mai mult, supraalimentarea poate cauza și  producerea unei cantități excesive de gaze la nivelul colonului, care pot cauza balonare, flatulență și disconfort suplimentar”, a declarat Adina Rusu.

Chiar şi în zilele de Paşte, se recomandă respectarea meselor principale ale zilei şi evitarea asocierii multor feluri de mâncare la o singură masă

Respectând mesele principale ale zilei, evităm supraalimentarea și problemele digestive pe care le cauzează aceasta

Chiar şi în zilele de Paşte se recomandă respectarea meselor principale ale zilei şi evitarea asocierii mai multor feluri de mâncare la o singură masă. Cât priveşte desertul, acesta se recomandă să înlocuiască o gustare şi să fie servit la câteva ore după masă.

„Astfel, este foarte important ca, și în zilele de sărbătoare, să fie respectat programul meselor principale ale zilei. Mâncând la timp, putem controla mai ușor cantitatea de alimente consumate la fiecare masă, evitând astfel supraalimentarea. De asemenea, este foarte important să nu asociem foarte multe feluri de mâncare la o singură masa. Astfel, trebuie evitate asocierile alimentelor care au foarte multe grăsimi, cum ar fi salatele cu maioneză sau carnea grasă. De asemenea, nu se recomandă consumul alcoolului în exces și nici asocierea acestuia la meniurile foarte bogate în grăsimi. În ceea ce privește desertul, ideal ar fi să îl consumăm la o gustare și nu imediat după masă. De asemenea, se recomandă evitarea băuturilor bogate în zahăr, cum ar fi sucurile acidulate. Și nu în ultimul rând, și de sărbători este important să ne hidratăm, aportul corespunzător de lichide, în special de apă, ajutând și la digestie și la reglarea apetitului” a adăugat nutriţionistul.

Pentru ca trecerea de la alimentele de post la bucatele de pe masa de Paşte să fie cât mai puțin resimțită de organism, trebuie să respectăm principalele mese ale zilei, să nu ne supraalimentăm, să nu consumăm preparate foarte bogate în grăsimi și să nu exagerăm cu consumul de băuturi alcoolice și carbogazoase.