Cum te poate îmbolnăvi stresul?

Fiecare ființă sau vietate, fie că e o simplă muscă, pasăre, gazelă sau maimuță, funcționează după 3 principii fundamentale: apărare, alimentație și reproducere.

Cu alte cuvinte, orice vietate va încerca în primul rând să se protejeze, apoi să-și facă rost de hrană, iar apoi va încerca să procreeze, să-și transmită mai departe genele.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

Atunci când vorbim de protecția corpului, trebuie avute în vedere două fronturi: unul față de amenințările din interior și altul față de cele din exterior.

Virusurile, bacteriile, paraziții, fungii sau celulele canceroase sunt ceea ce denumim agresorii din interior ai sistemului imunitar. 

Aceștia consumă energie, de aceea atunci când suntem bolnavi ne simțim slăbiți, fără putere și nu reușim uneori nici să ne ridicăm din pat. Asta înseamnă că sistemul imunitar consumă extrem de multă energie!

Pe de altă parte, orice vietate trebuie să se apare și față de amenințările din exterior. Cel care face acest lucru este sistemul adrenergic fight or flight – luptă sau fugi.

În cazul majorității animalelor, principalele pericolele sunt reprezentate de alte animale. Când sunt amenințate, se secretă hormonii de stres: cortizolul, adrenalina și noradrenalina, care pregătesc organismul pentru a face față situației: cresc frecvența cardiacă, tensiunea arterială, iar sângele este direcționat preferențial în membre sau aripi pentru a lupta, a fugi sau a zbura din calea pericolului.

Imaginează-ți următorul scenariu: ai luat un virus sau o bacterie care începe să se multiplice în organism și în același timp ești atacat de un tigru. Ce va face organismal tău în situația dată? Cum distribuie energia? Ce proporție din energie va fi folosită pentru a fugi din calea tigrului și ce procent pentru a lupta contra virusurilor sau bacteriilor?

Răspunsul este simplu: în ordinea priorităților, energia se distribuie în funcție de urgențe.

În momentul în care apare frica sau alte emoții negative sunt declanșate, se secretă hormonii de stres care diminuează acele funcții ale organismului și fluxul de sânge din organele care nu sunt necesare pe moment pentru a lupta sau a fugi din calea pericolului, cum ar fi apărarea imunitară, creșterea și repararea țesuturilor sau funcția digestivă.

E și firesc, dacă nu scapi de tigru, nu mai are importanță ce infecții ai, dacă țesuturile se mai repară sau dacă ce ai mâncat dimineața se mai digeră bine.

Așa funcționează organismul: prima dată scapă de amenințarea iminentă, iar apoi, când pericolul trece și calmul se instaurează, sunt reluate celelalte funcții în parametrii optimi.  

La animale, stresul apare destul de des, dar nu este de durată și este intercalat de perioade de liniște. De exemplu: o gazelă va paste liniștită, chiar dacă, în urmă cu câteva minute a fost alergată și în pericol de moarte.

În cazul oamenilor, amenințările fizice nu mai sunt la fel de numeroase ca în trecut, dar din cauza creierului dezvoltat și a gândirii complexe, emoțiile negative se acumulează, iar temerile sunt mult mai diverse, producând stres continuu pe termen lung: mintea noastră subconștientă tot timpul se gândește la ceva.

Stresul carierei, stresul financiar, frica de îmbolnăvire, relațiile toxice, frica de abandon, grija pentru persoanele apropiate sau alți factori externi: poluarea, accidentele, știrile alarmiste, terorismul. Toate acestea activează sistemul adrenergic punând organismul în modul “lupta” sau “fugi”.

Folosirea cortizolului în scop medical la pacienții care urmează să facă un transplant este o probă convingătoare a faptului că stresul diminuează funcțiile sistemului imunitar.

Cum va acționa cortizolul în acest caz? Va împiedica sistemul imunitar să respingă transplantul. Cu alte cuvinte, un astfel de pacient este pus într-o situație provizorie de stres și imunodepresie.

Dacă te-ai îmbolnăvit după un eveniment stresant, nu a fost coincidență.

Stresul psihologic determină simptome fizice. Chinezii știau încă de acum 3000 de ani că emoțiile negative sunt principala cauză a bolilor.

Cortizolul scade inflamația din corp pe termen scurt, dar în timp celulele imune devin insensibile la cortizolul crescut și apar disfuncționalități, dezechilibre, inflamație generalizată, boli autoimune, alergii, viroze, ulcer, boli de inimă, cancer, diabet, astm, scăderea testosteronului și disfuncție sexuală.

Cum scădem nivelul de stres? 

Nu putem controla tot ceea ce ne înconjoară, însă putem învăța să gestionăm mai bine emoțiile noastre și modul în care reacționăm la ceea ce se întâmplă.

Îți oferim mai multe soluții:

În primul rând, o mai bună igienă mentală. E necesar, din când în când, să mai faci și curățenie în lista ta cu emoții negative. Îți recomandăm să apelezi la ajutorul unui psiholog, deoarece este foarte greu să descoperi de unul singur cele mai ascunse gânduri ale subconștientului tău.

O altă soluție foarte eficientă este sportul: deoarece în timpul exercițiilor fizice se secretă endorfine, substanțe analgezice naturale ce combat durerea și scad nivelul de cortizol. De asemenea, un antrenament

simulează lupta sau fuga – și imediat după, în perioada de odihnă, se transmit semnale subconștiente că pericolul a trecut. Un corp tonic, antrenat, cu o musculatură dezvoltată și o postură corectă oferă încredere că în situația unui pericol va face față mai ușor – diminuând astfel frica.

În cazul persoanelor sedentare cu o postură cifotică, cu o condiție fizică slabă și o respirație greoaie la cel mai mic efort, organismal primește semnale de neputință, amplificând fricile subconștiente și crescând astfel nivelul de stres.

Meditația, muzica relaxantă, lectura, petrecerea timpului în aer liber la lumină naturală, practicarea unui hobby, îngrijirea unui animal de companie sau somnul sunt alte metode de combatere a stresului.

Trăim într-un mediu din ce în ce mai complex și solicitant, fricile sunt multe și de cele mai multe ori nejustificate și ne perturbă sistemul imunitar, dar stă în puterea noastră să gestionăm relațiile cu exteriorul, iar un stil de viață echilibrat, cu o igienă mentală a emoțiilor negative, cu puțină mișcare și o dietă adecvată, ne poate face cu siguranță mai sănătoși.