Care este forma corectă, doamna profesor sau doamna profesoară? Limba română nu este deloc una ușoară, poate așa cum pare. Cu siguranță și tu ai auzit de multe ori, pe cineva care pronunță cuvintele într-o cu totul altă formă. Iată cu una dintre cele mai comune greșeli din vocabularul nostru, mai ales în rândul elevilor, este forma de adresare cu profesorii.
Cu toții ar trebui să știm că atunci când vine vorba despre modul corect de adresare la școală sau la universitate, este important să ținem cont de titlurile potrivite cu care ne adresăm cadrelor didactice.
Care este forma corectă, doamna profesor sau doamna profesoară
La profesori există tendința de a spune „doamna profesoară” pentru cadrele didactice de până la liceu și „doamna profesor” pentru cele cu titlul de profesor universitar.
Forma feminină e preferată de persoanele care îmbrățișează feminismul, iar cea masculină e preferată de cei cu o pasiune pentru corectitudinea gramaticală. Majoritatea vorbitorilor, însă n-au nicio preferință.
Cuvintele care denumesc nume de funcții sau de profesii și care sunt asociate cu forma de feminin „doamna„ stârnesc încă numeroase controverse în limba română.
Din intenția de a avea o exprimare cât mai serioasă, mulți vorbitori preferă să folosească forma de masculin a respectivilor termeni, chiar dacă limba română oferă și forme de feminin perfect valabile, atât în școală, cât și în alte instituții.
Diferența, în cazul de față, este că aici nu avem de-a face cu o regulă bine bătură în cuie, ci mai degrabă cu o regulă a bunului simț, care spune că, atunci când avem și forma de feminin a unui termen, este indicat să folosim respectiva formă.
Astfel, vom spune „doamna directoare”, „doamna profesoară”, indiferent dacă ne adresăm unui cadru didactic universitar sau unui de gimnaziu, „doamna artistă”, „doamna filologă”.
În schimb, niciodată nu trebuie să folosim termenul „doctoră” pentru a ne referi sau pentru a ne adresa unei doctorițe. Mai este întâlnită și forma „doctoreasă”, însă aceasta, deși apare în DOOM, este considerată potrivită doar într-un cadrul colocvial.
De asemenea, se consideră încă de preferat să folosim formele de masculin atunci când avem formulări de genul: „doamna ministru”, „doamna notar” sau „doamna primar”. În viitor, s-ar putea ca și aici uzul de zi cu zi al limbii să impună norma, însă vom vedea cum vor evolua lucrurile.
Aspecte pe care nu le știai despre limba română
Limba română este limba oficială în Republica Moldova, în România, dar și limbă administrativă în Uniunea Europeană și Uniunea Latină, organizație internațională a țărilor care vorbesc limbile romanice.
Și în lumea religioasă are un loc aparte. Limba noastră fiind una dintre cele cinci limbi în care se oficiază slujbe pe Muntele Athos. Interesant este că în instituțiile de învățământ din 43 de țări ale lumii, limba română se predă ca limba străină.
Cele mai vechi atestări ale unor cuvinte românești apar în unele texte slavone cu 1.155 de ani în urmă. De exemplu, cuvântul „cumătră” apare într-un test datat prin anii 869 – 885, după Hristos.
„C” este litera cu care încep cele mai multe cuvinte în limba română. Dicționarul explicativ al limbii române cuprinde 19.750 de definiții ale cuvintelor care încep cu această literă.
Într-o viață de 70 de ani un om rostește în jur de un miliard de cuvinte, deci putem spune că în medie repetăm de peste 666.000 de ori fiecare dintre cele 1500 de cuvinte uzuale în limba română.
Acum că am deslușit misterul cu forma corecta dintre „doamna profesor” sau „doamna profesoară”, ne putem mândri cu trei cuvinte, care ne reprezintă tradițiile în patrimoniul cultural UNESCO, și anume dor, doină și colind, primele două nu pot fi traduse cu exactitate in altă limbă.