Cum se sancționează corupția în Biserica Ortodoxă Română. Măsurile canonice prezentate de Sfântul Sinod împotriva corupției

Cancelaria Sfântului Sinod prezintă măsurile canonice împotriva corupţiei şi afirmă că în Biserica Ortodoxă Română nu se justifică sub nicio formă actele sau tentativele de corupţie, iar pentru cei implicaţi sunt prevăzute sancţiuni, care pot ajunge până la caterisire.

Cancelaria Sfântului Sinod a transmis sâmbătă, un comunicat în care prezintă măsurile canonice împotriva corupţiei, scrie basilica.ro, citată de agenția News.

“Referitor la cei care nu respectă prevederile canonice, statutare şi regulamentare şi nici hotărârile sinodale referitoare la numirea şi hirotonia de clerici, Regulamentul autorităţilor canonice disciplinare şi al instanţelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române precizează următoarele:

«Simonia (corupţia) este fapta prin care, în schimbul unor valori (bani, bunuri sau avantaje), ori prin prietenie, nepotism, influenţe sau presiuni politice şi de orice natură, se obţine o hirotonie, eparhie, parohie, funcţie, distincţie sau avansare clericală, precum şi admiterea, notarea, absolvirea sau promovarea în învăţământul teologic preuniversitar, universitar şi postuniversitar» (art. 15 alin. 1);

«Simoniac este atât cel care pretinde ori impune mita sau folosul necuvenit, cât şi cel care oferă, acceptă, mijloceşte sau patronează acestea» (art. 15 alin. 2)”, a transmis Cancelaria Sfântului Sinod.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

Andreea Marin, în LACRIMI! CUMPLIT ce i-a făcut Călin Georgescu: 'Mare PROSTIE'

Sancțiunile pentru corupție în BOR Astfel, corupţia în rândul BOR se sancţionează astfel: în cazul clericilor, cu destituirea din slujirea clericală sau caterisirea, în funcţie de gravitatea faptei; în cazul mirenilor, prin retragerea binecuvântării (aprobării scrise) chiriarhale de a desfăşura o anumită activitate în Biserică; în cazul monahilor, cu excluderea din monahism şi interdicţia de a purta haina monahală.

“Prin urmare, în Biserica Ortodoxă Română, potrivit învăţăturii de credinţă şi disciplinei canonice, nu se justifică sub nicio formă actele sau tentativele de corupţie, iar pentru cei implicaţi în astfel de acte sau tentative sunt prevăzute canonic, statutar şi regulamentar sancţiuni clare, ce se aplică de autorităţile canonice disciplinare sau de instanţele de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române.

Desigur, aplicarea măsurilor şi sancţiunilor canonice privind corupţia depinde în primul rând de conştiinţa şi caracterul ierarhilor, clericilor şi mirenilor cu responsabilităţi în administraţia bisericească”, a precizat sursa citată.

Care sunt prevederile privind donaţiile către Biserică

De asemenea, în documentul transmis de Cancelaria Sfântului Sinod se face referire şi la măsuri privind donaţiile.

“Prevederile statutare şi regulamentare prevăd că donaţiile care se fac Bisericii trebuie să fie înregistrate de responsabilul unităţii de cult care acceptă donaţia şi, apoi, să fie justificate, precum şi că donatorul nu are niciun drept asupra unităţii de cult căreia îi oferă o donaţie. În acest sens, în Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, s-a stabilit că, «în mănăstirea, schitul sau metocul date în folosinţă prin sfinţire, niciunul dintre ctitori, donatori şi binefăcători nu are vreun drept de proprietate, folosinţă sau amestec în conducerea, administrarea şi viaţa spirituală a acestora».

Totodată, în Regulamentul Administrării Bunurilor Bisericeşti se prevede clar că „donaţiile de orice natură şi legatele se acceptă numai dacă sunt de un real folos unităţilor bisericeşti”, indicându-se apoi detaliat procedura de urmat în astfel de situaţii, precum şi organismele bisericeşti, care pot aproba acceptarea de donaţii.