Cum se recunoaște demența – Simptome și tipuri de tratament

Demența are simptome pe care le întâlnim la 50% din populația de peste 80 de ani. Aceasta nu este o afecțiune în sine, ci este un termen folosit pentru a descrie un spectru extins de simptome ce afectează memoria, gândirea și abilitățile sociale.

Demența – simptome și cauze

Demența este determinată de modificări structurale de la nivelul creierului. Acestea afectează abilitățile cognitive ale pacientului, într-un mod care îi reduce acestuia independența și abilitatea de a îndeplini sarcini zilnice.

RomaniaTV

Bolojan a semnat decretul, intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Legea se aplică în toată România

Observatornews.ro

Pistolarul care a ameninţat un interlop cu pistolul în Bucureşti a fost gardă de corp pentru Robert de Niro şi Jason Statham

Aceasta poate fi de mai multe tipuri, în funcție de proveniență: demența cauzată de boala Alzheimer, demența cauzată de boala Parkinson, demența cu corpi Lewy, demența vasculară, demența frontotemporala, boala Creutzfeldt-Jakob.

19:01, 24 Mar 2025

Numărul persoanelor infectate cu HIV ar putea să crească cu 2.000 de cazuri în fiecare zi, din cauza sistării sprijinului oferit de SUA

13:44, 24 Mar 2025

FOTO Nervul optic se poate reface sau nu? Iată tot ce trebuie să știi!

În funcție de zona creierului afectată, este demență corticală (acestea afectează in mod critic memoria si limbajul) și demență subcorticală (schimbări ale vitezei de gândire și ale capacității de a demara anumite activități).

Posibile cauze ale demenței sunt: anumite tumori, dependența de alcool, hematoamele subdurale, tulburările neurocognitive asociate HIV, tulburările metabolice (deficiența de vitamina B12), cheagurile de sânge subcorticale, hipotiroidismul, hipoglicemia.

Există și anumiți factori genetici sau ai stilului de viață ce favorizează apariția demenței, precum: vârsta, istoricul familial, diabetul, sindromul Down, scleroza multiplă, bolile de inimă, apneea în somn, depresia, fumatul, consumul de alcool, dieta precară, sedentarismul, poluarea, obezitatea, leziunile cerebrale, AVC-urile, infecțiile cerebrale.

Persoanele care se confruntă cu demență pot manifesta probleme de memorie pe termen scurt (mularea repetitivă a acelorași întrebări, incapacitatea identificării unui anumit cuvânt, probleme de orientare pe trasee familiare etc.), dificultăți în realizarea unor sarcini banale (reparații minore în spațiul casei, plata facturilor etc.), modificări ale personalității (stări depresive, agitație, paranoia, schimbări ale dispoziției etc.)

Stadiile demenței

Persoanele care dezvoltă demență pot trece prin șapte stadii: prima (fără efecte vizibile, însă testele de specialitate ar putea-o identifica), declinul foarte ușor (schimbări ușoare de comportament), declinul ușor (intervin probleme privind memoria de scurtă durată), declinul moderat (activități precum deplasările sau gestionarea banilor pot deveni dificile), declinul moderat-sever (exista o confuzie vizibilă, privind ora sau ziua din săptămână, iar pacientul necesită asistență), declinul sever (persoana necesită ajutor pentru a mânca sau pentru a merge la toaletă) și declinul foarte sever (gândurile și sentimentele nu mai pot fi verbalizate).

În ceea ce privește tratamentul, doar 20% din cazurile de demență pot fi tratate. Există totuși câteva modalități de tratare sau încetinire a avansării demenței.

Una dintre acestea este modificarea factorilor din mediul înconjurător. Expunerea la un nivel al poluării fonice mai redus îi permite persoanei cu demență să se concentreze mult mai bine. De asemenea, se recomandă îndepărtarea obiectelor periculoase din proximitatea pacientului.

O altă modalitate este simplificarea activităților din viața de zi cu zi. Comunicarea cu cei dragi este deosebit de importantă. Dialogul cu o persoană care suferă de această problemă medicală trebuie realizat prin contact vizual și propoziții scurte. Gesticularea din timpul vorbirii și indicarea obiectelor despre care se vorbește sunt, de asemenea, utile.

În cazul persoanelor cu demență senilă, mișcarea fizică are rolul de a îmbunătăți forța, echilibrul și activitatea sistemului cardiovascular. Exercițiile fizice pot reduce, de asemenea, agitația. Menținerea la vedere a unui program actualizat poate ajuta persoana cu demență să cunoască programul de sport, orele la care trebuie administrată medicamentația recomandată de specialist sau zilele de naștere ale celor dragi.

În cazul în care bănuiți un apropiat că ar avea demență, simptomele sunt cruciale de urmărit, iar aplicarea măsurilor recomandate pot încetini evoluția problemei medicale.