Unii o considera buruiana, insa cei mai multi o apreciaza pentru numeroasele calitati terapeutice. Papadia, caci despre ea este vorba, este cu adevarat o planta uimitoare, in scop terapeutic fiind folosite atat florile si frunzele, cat si radacina. Atat partea verde, cat si radacina contin o serie de nutrienti vitali pentru organism. Astfel, papadia contine vitaminele A, B, C si D, minerale precum sodiu, potasiu, fier, calciu, magneziu, zinc si fosfor, fibre – inulina. Cum ai putea beneficia de toti acesti nutrienti? Pentru ca suntem in prag de toamna, folositi-va de radacina.
Radacina de papadie poate fi recoltata atat primavara devreme, cat si toamna, din septembrie pana in noiembrie, cand continutul de taraxacina (pectina, vitamina b1, C si D) si inulina este crescut. Primavara, inulina se gaseste numai in proportie de 1-2% in radacina de papadie, in schimb, radacinile de primavara contin mai multa colina si latex. Cum se recolteaza si cum se pastreaza radacina de papadie. Folositi-va de o lopata si scoateti radacinile cu grija. Evitati sa le deteriorati, in caz contrar veti pierde seva, care ascunde cea mai mare parte a principiilor medicinale. In general, recoltarea se face mai bine dupa perioadele ploioase, de pe terenuri fara pietre. Curatati-le de pamant si evitati scurtarea lor, tocmai pentru a nu pierde din latex, diminuand astfel valoarea terapeutica a produsului. De asemenea, conditiile de uscare sunt esentiale pentru eficienta plantelor medicinale. Evitati sa uscati radacinile de papadie afara pentru ca si asta duce la deteriorarea calitatii medicamentului. Uscarea se face la umbra, intinse in straturi subtiri, in incaperi in care temperatura este cuprinsa intre 15 si 30 de grade. Se pot pastra si proaspete, in pivnite, in nisip. Radacinile uscate absorb cu usurinta apa si sunt usor atacate de insecte, de aceea ele se vor conserva intr-un loc uscat.
Indicatii terapeutice si modalitati de utilizare. Radacina de papadie are efect colagog, coleretic, alcanilizant, laxativ, diuretic, venotonic, astringent. Radacinile se folosesc ca remediu pentru dischinezii biliare – bila lenesa, ateroscleroza, ulcere varicoase, varice, eczeme, diabet, stari febrile, reumatism, boli digestive (constipatie), boli de ficat, imunostimulator al organismului.
1. Macerat. 1 lingurita cu varf de radacina se pune in 250 g apa rece si se lasa la macerat 12 ore; dimineata se incalzeste pana la fierbere si se strecoara. Aceasta cantitate se bea cu inghitituri mici, rare, cu 30 de minute inainte de masa de dimineata si la 30 minute dupa masa de dimineata. 2. Decoct pentru eczeme. Se prepara din 1-2 lingurite pulbere radacina la o cana cu apa. Se fierbe 5-10 minute, apoi se strecoara. Se beau 1-2 cani pe zi. 3. Sucul din radacini proaspete si frunze. Se prepara in lunile august-septembrie, prin adaos de glicerina (o lingura), apa si alcool de 90°; se ia cate o lingura, de 3 ori pe zi, timp de 3-6 saptamani, fiind indicat in obezitate, reumatism, litiaza, stimulent al functiilor hepatice si renale; elimina calculii biliari si intervine in stari de oboseala, astenie nervoasa, afectiuni dentare, revigorarea tenului si in boli circulatorii. Datorita proprietatilor depurative, scade colesterolul din sange. Este un bun aperitiv, tonic si reconfortant.
4. Tinctura de papadie. Se obtine din 100 g radacini proaspete macerate in 18 ml alcool 90°, 15 ml glicerina si 17 ml apa; dupa o saptamana se strecoara si se consuma 15-20 macerare timp de 7 zile se strecoara si se iau cate 15-20 de picaturi, de 2-3 ori pe zi, intr-o cura de o luna, avand rol de drenaj al aparatului renal si al vezicii biliare. 5. Pulbere. Se obtine din radacini si frunze, uscate si macinate fin, din care se iau cate 5 g pe zi, in 3 reprize; se tine pulberea sub limba, timp de 7-10 minute, dupa care se inghite cu miere. 6. Radacinile ca atare. Radacinile crude, spalate si curatate, mestecate purifica sangele, imbunatateste digestia, accelereaza diureza, elimina toxinele.