Prima pagină » National » Cum poți ajunge Sfânt. Iată ce presupune întregul proces de canonizare
Cum poți ajunge Sfânt. Iată ce presupune întregul proces de canonizare

Cum poți ajunge Sfânt. Iată ce presupune întregul proces de canonizare

18 iul. 2024, 10:00,
în National

Credincioșii sunt îndemnați să urmeze exemplul de viață al sfinților. Dar mulți se întreabă cum poți ajunge sfânt?

Patriarhia Română a emis astăzi un anunț important pentru toți ortodocșii, subliniind importanța înțelegerii procesului de canonizare, ultima etapă în recunoașterea sfințeniei unei persoane.

Cum poți ajunge Sfânt? Ce presupune canonizarea

Canonizarea, realizată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, este subiectul unei declarații recente a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Institutul a criticat canonizarea lui Ilarion Felea, Ilie Lăcătușu și Dumitru Stăniloae, afirmând că aceștia au promovat mișcarea legionară și au susținut Germania nazistă.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române a răspuns că, în conformitate cu principiile libertății religioase și autonomiei bisericești, Biserica Ortodoxă Română are dreptul să analizeze și să decidă asupra canonizării persoanelor conform propriilor criterii religioase.

Procesul de canonizare implică o cercetare detaliată a vieții celor propuși, luând în considerare aspecte precum:

  • o viață curată și sfântă,
  • mărturisirea credinței până la moarte,
  • asceză și virtuți,
  • dragoste și jertfă pentru ceilalți,
  • mărturisirea lui Hristos în închisorile comuniste,
  • darul facerii de minuni,
  • cinstirea constantă de către credincioși.

„În lumina principiilor libertății religioase și autonomiei bisericești cuprinse atât în legislația internațională (Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 18), cât și în cea națională (Constituţia României, art. 29; Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor), Biserica Ortodoxă Română, în calitatea sa de cult recunoscut, are dreptul de a analiza și a se pronunța, potrivit propriilor criterii religioase, în ceea ce privește canonizarea unor persoane din Patriarhia Română”.

Patriarhia a subliniat că unii sfinți au avut în trecut comportamente contrare învățăturilor creștine, dar Biserica se concentrează pe modul în care aceștia și-au încheiat viața, demonstrând o desăvârșire spirituală.

„Menționăm, de asemenea, că unii sfinți care sunt cinstiți în Biserica Ortodoxă au avut, în anumite momente ale vieții, atitudini și gesturi greu de înțeles sau contrare chiar învățăturii creștine, însă Biserica ia în considerare schimbarea vieții păcătosului și, mai ales, modul în care și-au încheiat viața, fără însă ca, prin această atitudine, să fie încurajate (sanctificate) anumite derapaje pe care respectivele persoane le-au avut în timpul vieții.

Așa cum observăm din exemplele Sfântului Apostol Pavel, al Sfintei Maria Egipteanca sau chiar din cel al Sfântului Proroc și Împărat David, chiar și sfinții au avut unele căderi, de aceea trebuie să privim în special la cum și-au încheiat viața – adică la o înaltă măsură a desăvârșirii –, nu doar la greșelile sau păcatele săvârșite pe parcursul existenței lor pământești. De altfel, aceasta este și mărturia Sfintei Scripturi: ”Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare-aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința” (Evrei 13, 7).

Precizăm pe această cale și faptul că Biserica Ortodoxă Română se delimitează public de orice afiliere ideologică sau politică partinică, invitând totodată la dialog orice persoană interesată de studierea vieților persoanelor canonizate”, a informat, miercuri, Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române a reafirmat că Biserica se delimitează de orice afiliere ideologică sau politică și invită la dialog persoanele interesate de studierea vieților celor canonizați.

Care sunt cei 16 sfinți noi din calendarul ortodox

Recent, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea a 16 sfinți români, printre care:

  • Părintele arhimandrit Sofian Boghiu (16 septembrie),
  • Părintele Dumitru Stăniloae (4 octombrie),
  • Părintele Constantin Sârbu (23 octombrie),
  • Părintele protosinghel Arsenie Boca (28 noiembrie),
  • Părintele Ilie Lăcătușu (22 iulie),
  • Părintele ieroschimonah Paisie Olaru (2 decembrie),
  • Părintele arhimandrit Cleopa Ilie (2 decembrie),
  • Părintele arhimandrit Dometie Manolache (6 iulie),
  • Părintele arhimandrit Serafim Popescu (20 decembrie),
  • Părintele Liviu Galaction Munteanu (8 martie),
  • Părintele arhimandrit Gherasim Iscu (26 decembrie),
  • Părintele arhimandrit Visarion Toia (10 noiembrie),
  • Părintele protosinghel Calistrat Bobu (10 mai),
  • Părintele Ilarion Felea (18 septembrie),
  • Părintele protosinghel Iraclie Flocea (3 august),
  • Părintele protoiereu Alexandru Baltaga (8 august).

Textele liturgice pentru acești sfinți vor fi completate și diortosite într-o viitoare ședință a Sfântului Sinod.

Odată ce procesul de canonizare este finalizat și persoana este declarată sfântă, ea este inclusă în calendarul bisericesc și i se dedică o zi de prăznuire.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *