Cum poate fi depistată hipertensiunea pulmonară? Prof. dr. Miron-Alexandru Bogdan ne arată care sunt pașii pentru un diagnostic corect – VIDEO

Multe persoane se întreabă cum poate fi depistată hipertensiunea pulmonară. Ei bine, în emisiunea BZI LIVE, prof. dr. Miron-Alexandru Bogdan, medic specialist pneumolog în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, a explicat care sunt pașii de urmat pentru stabilirea unui diagnotic corect.

Hipertensiunea pulmonară își face apariția în momentul în care tensiunea de la nivelul arterelor pulmonare crește peste normal. Rolul acestor artere este de a transporta sângele de la inimă la plămâni, cu scopul de a crește concentrația de oxigen. Cele mai întâlnite simptome ale hipertensiunii pulmonare sunt: dispneea (respirația greoaie și scurtă) din timpul activităților de rutină (de exemplu, chiar și în cazul urcării câtorva trepte), oboseala, durerile toracice și bătăile accentuate ale inimii. Dacă boala nu este tratată, ea se agravează și poate limita orice activitate fizică.

Stirile PROTV

Convoaie militare în mai multe zone din Moldova și Transilvania. Ce se întâmplă

RomaniaTV

Laura Cosoi a făcut anunțul despre al 5-lea copil: „Am vizualizat o familie numeroasă”

Cum poate fi depistată hipertensiunea pulmonară? Prof. dr. Miron-Alexandru Bogdan: „Dacă ecocardiografistul descoperă semne care îi sugerează o afectare a ventriculului drept, atunci el poate să spună că pacientul are o hipertensiune pulmonară”

Hipertensiunea pulmonară poate fi depistată cu ajutorul unei ecocardiografii. Dacă ecocardiografistul descoperă semne care îi sugerează o afectare a ventricului drept, adică cel care este branșat la artera pulmonară, atunci el poate să confirme că pacientul suferă de hipertensiune pulmonară. Bineînțeles, pentru a pune acest diagnostic, mai întâi trebuie eliminate bolile de inimă stângă, bolile de valve ale inimii și multe altele.

„Dacă ecocardiografistul descoperă semne care îi sugerează o afectare a ventriculului drept, adică cel care este branșat la artera pulmonară, atunci el poate să spună că pacientul acesta are o hipertensiune pulmonară. Dacă medicii cu care colaborează ecocardiografistul elimină toate bolile respiratorii, intestinale, boli de inimă stângă, boli de valve ale inimii, când toate acestea au fost eliminate, apare suspiciunea unei hipertensiuni arteriale pulmonare.”, a declarat medicul Miron-Alexandru Bogdan, pentru BZI LIVE.

Spre deosebire de toate hipertensiunile pulmonare, hipertensiunea arterială pulmonară constituie doar o fracție mică. În cazul în care apare suspiciunea existenței acestei boli, pacientul trebuie direcționat către un serviciu dedicat, un seviciu specializat.

„Hipertensiunea arterială pulmonară, față de toate hipertensiunile pulmonare, reprezintă o fracție mică. În timp ce hipertensiunea pulmonară, BPOC, care e o boală foarte frecventă, toată lumea fumează, foarte mulți oameni care au boli cardiovasculare și care, la fel, dezvoltă insuficiențe cardiace. Dacă apare suspiciunea de hipertensiune arterială pulmonară, atunci pacientul trebuie să fie trimis mai departe într-un serviciu dedicat, într-un serviciu specializat.”, a mai spus medicul.

Prof. dr. Miron-Alexandru Bogdan: „Aceste boli interstițiale fibrozante pulmonare pot să se complice cu hipertensiune pulmonară”

În afară de BPOC (boala pulmonară cronica obstructivă), care este o afecțiune respiratorie ce generează îngustarea progresivă şi ireversibilă a bronhiilor (căilor respiratorii inferioare) cu apariţia scăderii capacitaţii respiratorii pulmonare, mai există și bolile interstițiale pulmonare. Unele dintre acestea sunt boli fibrozante, care pot să se complice cu hipertensiune pulmonară.

„În afară de BPOC, mai există boli care se cheamă boli interstițiale pulmonare, dintre care unele sunt boli fibrozante, adică pe undeva seamănă cu ce se întâmplă în post-COVID, adică formele acelea rare, foarte grave. Aceste boli interstițiale fibrozante pulmonare pot să se complice cu hipertensiune pulmonară.”, a explicat medicul Miron-Alexandru Bogdan.

Medicul spune că aceste boli, cum sunt bolile de inimă stângă sau bolile pulmonare, nu au un tratament specific. Astfel, sunt utilizate vasodilatatoarele pulmonare sau antihipertensivele pulmonare, care își găsesc scopul în hipertensiunea arterială pulmonară.

„Aceste forme, le numim noi secundare, fie ale bolilor de inimă stângă, fie ale bolilor pulmonare nu se tratează cu niște medicamente speciale, care se numesc vasodilatatoare pulmonare sau antihipertensive pulmonare, care își găsesc aplicația la hipertensiunea arterială pulmonară.”, a spus prof.dr. Miron-Alexandru Bogdan, în cadrul emisiunii BZI LIVE.