Cum arată sărăcia în România unde aproape jumătate dintre români sunt expuși – GALERIE FOTO

Sărăcia în România este prezentă in absolut orice zonă din țară. Fie că vorbim despre Moldova, sau Transilvania, statisticile UE arată că aproape jumătate dintre români sunt expuși.

În interiorul Uniunii Europene, în anul 2022, procentul cel mai ridicat al populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială era înregistrat în România (34,4%), Bulgaria (32,2%), precum și în Grecia și Spania, ambele cu un procent de 26%. În contrast, cele mai scăzute rate se înregistrau în Cehia (11,8%), Slovenia (13%) și Polonia (16%).

Cum arată sărăcia în România

Conform datelor furnizate de Oficiul European de Statistică, în anul precedent, 95,3 milioane de persoane din Uniunea Europeană (echivalentul a 21,6% din populație) se aflau în situația de risc de sărăcie și excluziune socială.

Stirile PROTV

Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare

RomaniaTV

Adriana Bahmuțeanu, luată la mișto de Honorius Prigoană. Niciodată nu a plăcut-o. ''Avem o relație de bună ziua și la revedere senzațională''

Aceasta însemna că trăiau în gospodării care se confruntau cu cel puțin una dintre cele trei situații: risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă, sau trăiau în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii sau cu acces greu la apă, canalizare etc. Eurostat a subliniat că aceste cifre au rămas relativ constante în comparație cu anul 2021, când 95,4 milioane de persoane din UE (22% din populație) se aflau în situația de risc de sărăcie și excluziune socială.

La nivelul Uniunii Europene, în 2022, riscul de sărăcie și excluziune socială a fost mai mare pentru femei decât pentru bărbați (22,7% în comparație cu 20,4%). De asemenea, peste o cincime (22,4%) din populația UE care trăia în gospodării cu copii dependenți se afla în situația de risc de sărăcie și excluziune socială.

Ca urmare a unui cumul de vulnerabilități și dificultăți în accesul la servicii de sănătate, educație și asistență socială, România se confruntă în continuare cu numeroase provocări legate de maternitatea timpurie. Acest fenomen are efecte dramatice asupra perspectivei de viață a mii de adolescente care devin mame în fiecare an, punându-le într-o situație dificilă în ceea ce privește șansele lor de a se bucura de o sănătate bună, de o educație de calitate și de posibilitatea de a avea un nivel de trai adecvat în viitor.

În anul 2021, România a înregistrat 745 de nașteri la mame cu vârsta sub 15 ani și alte 16.997 de nașteri la mame cu vârsta între 15 și 19 ani. Aceste cifre indică nevoia acută de a aborda problema maternității timpurii și de a furniza suport adecvat pentru tinerii părinți, inclusiv acces la educație, servicii de sănătate sexuală și reproductivă, precum și programe de sprijin social pentru a le ajuta să își construiască un viitor mai sigur și mai prosper.

Cum arată sărăcia în rândul copiilor români

Inegalitatea se face simțită în viața copiilor din România încă de la naștere, deoarece țara continuă să ocupe o poziție nefericită în clasamentul țărilor europene cu cele mai ridicate rate de mortalitate infantilă. Aceasta a atins o cifră alarmantă de 5,2 decese la mia de copii născuți în anul 2021, depășind media Uniunii Europene cu două decenii în urmă.

În plus, în ultimii ani, am observat o creștere semnificativă a cazurilor de mortalitate maternă, trecând de la 18 în 2018 și 20 în 2019, la 32 de cazuri în 2020 și 51 în 2021. Această tendință preocupantă poate fi atribuită atât contextului pandemic, cât și dificultăților cu care se confruntă grupurile vulnerabile, inclusiv femeile gravide, în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate.

Conform unei analize efectuate de Organizația Salvați Copiii cu privire la accesul gravidelor vulnerabile la serviciile de sănătate:

25% dintre gravidele vulnerabile nu dispun de asigurare de sănătate.
33% dintre ele declară că nu au efectuat controalele medicale recomandate pe durata sarcinii, iar cel mai frecvent motiv invocat este lipsa resurselor financiare.
Doar 4 din 10 gravide afirmă că au beneficiat de analize gratuite.

Aceste cifre arată că există o nevoie urgentă de a aborda inegalitățile din sistemul de sănătate din România și de a asigura că toți copiii și femeile gravide au acces la servicii medicale de calitate, indiferent de statutul lor socio-economic.