Dintr-un copil pasionat de știință, într-un consumator de droguri. Acesta este traseul lui Rareș Ion care a murit la doar 20 de ani în București. Vorbim despre un deces cu atât mai șocant cu cât adolescența băiatului nu prevedea nimic în acest sens. Anturajul, ineficiența autorităților, accesul facil la droguri sunt doar câteva dintre motivele care au dus la o tragedie.
Rareș Ion i-a uimit pe jurații de la Next Star, în 2018, cu un număr inedit de știință! Era un tânăr care părea să aibă un viitor strălucitor, un tânăr care putea să devină medic, polițist, judecător, procuror sau om de știință! Rareș Ion a murit la vârsta de 20 de ani. Autoritățile de resors l-au găsit decedat în propria locuință, iar suspiciunea rezonabilă este o supradoză de droguri.
Drogurile se găsesc la colț de stradă în București! Ba chiar și în curtea liceelor
La orice colț de stradă, într-un parc, la o petrecere sau chiar în curtea liceului, drogurile nu mai sunt o excepție, ci o prezență constantă. Capitală a devenit epicentrul unei realități pe care autoritățile o ignoră: România nu mai este doar un coridor de tranzit pentru stupefiante, ci o țară în care consumul a explodat. Iar victimele sunt tot mai tinere.
Într-un stat care ar trebui să își protejeze viitorul, adolescenții sunt lăsați pradă dealerilor, iluziilor și adicțiilor. În tăcere, cu fiecare doză, cu fiecare seringă, România își pierde copiii. Și o face cu o indiferență revoltătoare.
Toate guvernele care s-au perindat la conducerea țării în ultimii ani au ratat șansa de a acționa ferm. De cele mai multe ori, nu doar că n-au mișcat un deget, dar au contribuit indirect la propagarea acestui flagel prin lipsă de strategie, finanțări ridicole pentru prevenție, poliții locale depășite și o justiție care rareori mai pare interesată să lupte cu adevărații vinovați.
Astăzi, suntem într-un punct de ruptură. Nu mai e timp de conferințe de presă și promisiuni sterile. În școli, în cluburi, în cartierele Bucureștiului, tinerii intră pe un drum care duce într-un singur loc: spre groapă.
Nu mai putem vorbi despre viitorul unei națiuni, atâta timp cât prezentul ei se stinge în zeci de mii de seringi și prafuri vândute pe sub mână, cu o viteză pe care niciun guvern nu pare capabil – sau dispus – să o oprească.
Cine va răspunde pentru generația care se pierde în droguri? Cine va plăti pentru nepăsarea care a ucis, încet și sigur, mii de destine? România drogurilor nu mai e o metaforă. E o realitate crudă, iar timpul pentru reacție aproape s-a scurs.
Au făcut referendum împotriva consumului de droguri! Mulțumim pentru maculatură
Într-un București sufocat de criza drogurilor, în care adolescenții își injectează viitorul la colț de bloc, autoritățile vin cu soluția perfectă… pentru un film de comedie neagră: un referendum. Da, ați citit bine. În loc să intervină ferm, Guvernul PSD-PNL-UDMR, împreună cu Marcel Ciolacu și primarul Nicușor Dan, au organizat un vot cu întrebarea: „Sunteți de acord ca primăria București să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenirea consumului de droguri în toate școlile din București?”
A fost, poate, una dintre cele mai cinice forme de simulare a responsabilității. Într-un oraș în care drogurile se vând la metrou și în curtea școlii, autoritățile întreabă cetățeanul dacă e de acord să existe prevenție. Răspunsul a fost, evident, „da”. Dar ce a urmat? Nimic. Maculatura a rămas maculatură, votul simbolic a fost arhivat, iar consumul de droguri a continuat nestingherit.
România nu are niciun program funcțional și serios de prevenție. Nu are campanii reale de conștientizare. Nu are centre specializate pentru tratarea consumatorilor tineri. Nu are educație reală despre droguri în școli. Nu are nici măcar curajul să recunoască public dimensiunea reală a crizei. Și, mai grav, nu are o asumare politică la nivel înalt – problema nu este nici astăzi trecută pe agenda CSAT ca o chestiune de siguranță națională. În schimb, are referendumuri și promisiuni sterile.
În tot acest timp, familii întregi sunt distruse. Iar cazuri precum cel al lui Vlad Pascu – tânărul drogat care a ucis doi oameni în Constanța – sunt o expresie cumplită a eșecului statului. Faptul că el va merge la închisoare este, pentru părinții victimelor, un act tardiv și dureros de insuficient. Ce i-ar fi ajutat cu adevărat? Să nu se fi întâmplat tragedia. Să existe prevenție. Să existe controale. Să existe responsabilitate.
Dar în România, responsabilitatea e pasată de la un partid la altul. PSD, PNL, UDMR își pun semnătura pe eșec. Nicușor Dan mimează grijă de oraș. USR propune legalizarea drogurilor ușoare, ca și cum asta ar fi prioritatea în haosul actual. Între timp, adolescenții României devin dependenți, străzile devin tot mai periculoase, iar părinții își îngroapă copiii.
Tragedia nu este doar că drogurile fac ravagii, ci că statul român se preface că nu le vede. Sau, mai grav, că nu vrea să le oprească. Așadar, cum a ajuns un copil pasionat de știință un consumator de droguri? Un drum greșit cu stația finală: GROAPA! Rareș Ion a murit la 20 de ani!