Prima pagină » Local » Culisele unei afaceri de succes! Iata cu ce inlocuiesc iesenii carnea – FOTO, VIDEO

Culisele unei afaceri de succes! Iata cu ce inlocuiesc iesenii carnea – FOTO, VIDEO

16 aug. 2012, 20:30,
Raluca Zamisnicu în Local
a:3:{s:7:"site_id";i:1;s:6:"old_id";i:308163;s:8:"site_url";s:10:"www.bzi.ro";}

@ Afacerile cu ciuperci au devenit un bussines profitabil in judetul Iasi @ Una dintre firmele finantate prin programul SAPARD in 2006 este in continua dezvoltare, adoptand modelul celor din Olanda sau Ungaria @ Astfel, anual, zeci de tone de ciuperci Champignon produse in ferma „SC Ciupercuta SRL” sunt livrate in magazine si exportate

Una dintre cele mai profitabile investitii in fermele de ciuperci este in comuna Comarna. Cei doi asociati care administreaza societatea „SC Ciupercuta SRL” au construit ferma cu 150.000 de euro, bani obtinuti prin programul SAPARD in anul 2006. De atunci, afacerea este din ce in ce mai profitabila, cele patru sere avand o capacitate maxima de compost de 17 tone pentru fiecare tunel. Suprafata pe care sunt situate tunelurile este de 148 de metri patrati, iar ferma a fost construita dupa standarde europene. Astfel, instalatiile de climatizare si termoizolatiile asigura productia anuala, iar cladirea tehnica are un vestiar pentru cei sase angajati.

„In 2006 am pornit cu realizarea proiectului si am inceput practic productia in anul 2007. Serele au fost construite pentru aceste tipuri de ciuperci, Champignon, productia fiind undeva la 6 tone de ciuperca pentru 17 tone de compost. Depinde foarte mult de compost. Daca e compost faza doi, obtii sase cicluri pe an si atunci inmultesti cantitatea cu ciclurile, iar daca ai compost faza trei, obtii opt cicluri pe an si se aplica aceeasi regula pentru productia de ciuperci. De doi ani insa, noi folosim un alt fel de compost, faza doi si jumatate care este un mix de 70 la suta compost faza doi si 30 la suta cel din faza trei, obtinandu-se undeva la 6-7 cicluri pe an. Calitatea si pretul sunt convenabile pentru acest tip de compost”, a spus Catalin Vultur, unul dintre administratorii fermei de ciuperci.

Compost din Ungaria

Acesta sustine ca una dintre marile probleme pentru aceste afaceri o constituie lipsa compostului si transportul acestuia. „Noi il aducem din Ungaria sau Serbia pentru ca nu avem aici fabrica de compost si dureaza prea mult timp transportarea lui, vreo doua zile. Din cauza distantei foarte mari, se streseaza foarte mult compostul si din aceasta cauza se reduce procentul de productie cu 2- 3 la suta. Este si destul de scump, intre 120-170 de euro tona, iar transportul iti dubleaza practic pretul pe tona. Dar, cu toate acestea, este o afacere profitabila, mai ales daca suprafata de cultura este mai mare. Noi suntem la limita, iar cei care au doar un tunel nu prea au profit mare”, a precizat Catalin Vultur.
Desi nu sunt specialisti in domeniu, cei doi asociati au reusit sa se adapteze si au urmat cursuri, au vizitat diverse ferme din Ungaria si Olanda de unde au invatat tot ce stiu despre ciuperci. Ba mai mult, vor sa extinda afacerea, avand deja planuri pentru realizarea unui proiect de 9 milioane de euro si chiar constructia unei fabrici de compost. „Ne gandim sa dezvoltam afacerea si o sa vedem ce o sa iasa. Oricum, lumea a inteles calitatea nutritionala a ciupercilor, iar cele mai multe le vindem in post, pentru ca, din fericire, suntem o tara care pastreaza traditiile, iar ciupercile pot inlocui carnea cu usurinta. Si in perioada verii sunt cerute ciupercile mai mari care se folosesc la gratare sau sunt folosite ca garnitura, umplute”, a mai spus administratorul. Acesta mai spune ca Romania poate fi tara unde afacerile cu ciuperci sa se dezvolte din ce in ce mai mult. „Criza a mai estompat din numarul investitorilor, dar incet-incet, o sa dispara ciupercariile mici si o sa apara cele realizate cu investitii pe suprafete mari, unde si profitul este mai mare. Consumul este din ce in ce mai mare si creste de la an la an”, a spus Catalin Vultur.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
08 noiembrie 2024
08 noiembrie 2024