CSAT, reunit la Palatul Cotroceni. Ce decizii importante se vor lua pentru România

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se reuneşte, joi, la Palatul Cotroceni, şi va discuta inclusiv despre obiectivele României pentru Summitul NATO de la Vilnius din perioada 11-12 iulie.

De asemenea, se vor stabili efectivele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român anul viitor, informează News.ro.

Klaus Iohannis a convocat ședință CSAT

Conform Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a Şedinţei Consiliului sunt incluse subiecte referitoare la:

– Obiectivele României pentru Summitul NATO de la Vilnius, Republica Lituania, din perioada 11-12 iulie 2023;

– Forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2024.

La şedinţa CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, mai indică sursa menţionată.

CSAT s-a întrunit ultima oară în 11 aprilie, una dintre decizii vizând achiziţionarea de avioane de ultimă generaţie F-35. Alte teme de pe ordinea de zi au fost evoluţiile privind situaţia de securitate din Regiunea Mării Negre, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei şi a intervenţiilor externe asupra procesului democratic din Republica Moldova.

Stirile PROTV

Aproape 1,7 miliarde de euro au dispărut din conturile BNR într-o singură lună. Motivele nu sunt clare

RomaniaTV

BOMBA momentului! Andreea Bălan și Victor Cornea se căsătoresc! Cum a fost CERUTĂ în căsătorie

În cadrul şedinţei CSAT vor fi analizate „şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale”.

Eduard Hellvig a demisionat, luni, din funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii. Şeful SRI este membru al CSAT.

„Prin urmare pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea Serviciului Român de Informaţii. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României”, a spus Hellvig.

„Este o cutumă greşită la noi că cei care deţin funcţii de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forţaţi. Majoritatea celor care deţin puterea nu renunţă la ea când îşi îndeplinesc obiectivele, din diverse motive. Personal cred că este nevoie de un asemenea pas, este un gest de sănătate democratică”, a afirmat Hellvig.

„Pietrificarea în funcţie nu este bună, poate conduce la setarea obiectivelor greşite, la pierderea conractului cu realitatea socială”, a adăugat acesta.