România traversează mai multe crize simultan. Vorbim despre criza energetică, din cauza scumpirii enorme a gazelor naturale şi a energiei electrice, criza sanitară, generată de pandemia de COVID-19, dar și criză economică. Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu afirmă, în cadrul unei postări, că actual criză energetivă va fi mai nocivă decât criza sanitară.
Vă aducem aminte faptul că milioane de români sunt deja afectați de faptul că facturile la utilități s-au dublat în ultimele luni. Scumpirile vin în lanţ pentru că și prețul combustibilului a crescut, dar și prețurile la alimente au fost majorate.
Criza energetică va fi mai nocivă decât criza sanitară
Dacă actuală criză sanitară se aproprie de sfârșit, conform specialiștilor europeni și a țărilor care au eliminat restricțiile sanitare, criza energetică este abia la început. Cosmin Marinescu este de părere că actuala criză energetică se va dovedi a fi mai novică decât criza sanitară. Consilierul prezidențal pe teme economice specifică faptul că acest lucru va schimba modul în care majoritatea țărilor din Europa vor alege să-și asigure resursele:
(…)Creșterea fără precedent a prețurilor energiei în UE demonstrează că, indiferent de sursele de energie, majoritatea statelor membre se confruntă cu aceeași problemă. Perpetuarea crizei energetice actuale poate genera riscul ca multe industrii europene să recurgă la relocări și la dezvoltarea de noi capacități de producție în afara Uniunii.
Dincolo de impactul său inflaționist, criza energetică actuală se profilează a fi mult mai nocivă pentru economie decât pandemia și măsurile restrictive aferente acestora. (…) a menționat consilierul prezidențial.
Creșterea prețurilor energiei din România are un factor extern
În continuarea declarațiilor, consilierul prezidențial este de părere că România are o creștere al prețurilor la energie din cauza factorului extern, dar și din cauza creșterii certificatelor de emisii. O altă cauză este şi piața internă. Cosmin Marinescu mai susţine faptul că modul în care va fi rezolvată criza energetică va determina și viitorul Uniunii Europene:
În România, creșterea puternică a prețurilor la energie este atât rezultatul factorilor externi, precum creșterea exponențială a prețului certificatelor de emisii, cât și al factorilor interni, precum ponderea nefiresc de mare a energiei tranzacționate pe piața spot (PZU), așa cum am arătat în analiza publicată la începutul crizei energetice.
La nivel european, modul de rezolvare a crizei prețurilor la energie va prefigura și viitorul economic al Uniunii. Poate că este momentul unei revizuiri de tip fine-tuning a calendarului european de „înverzire” a economiei sau chiar momentul unei reevaluări a instrumentelor și mecanismelor prin care alegem să parcurgem drumul asumat al tranziției verzi, unul care pare tot mai ambițios și provocator – în oglinda vremurilor.
Ce măsuri au fost sau vor fi luate în criza energetică în România
Incă de la începutul crizei energeticii politicienii români s-au întrecut în declaraţii despre măsurile pe care le-au luat sau le vor lua. Totuşi, problema este una mai complexă şi s-a văzut că, în pofida plafonării prețurilor, facturile românilor au continuat să vină cu prețuri nepermis de mari. Ministrul Energiei dar şi premierul României menţionat faptul că sunt şi milioane de facturi emise greşit, facturi în care nu s-a ţinut cont de plafonare.
În altă ordine de idei, criza energetică se anunță mai nocivă decât cea sanitară pentru că vine cu mai multe ramificaţii. Totul are o relaţie de cauzalitate cu preţurile la alimente, cu costurile serviciilor, dar și cu prețul la combustibil. Așadar, avem gaze naturale și energie electrică mai scumpe, vom avea produse alimentare mai scumpe, servicii mai scumpe, în general o viață mai scumpă. Totuşi, politicienii au vorbit şi despre plafonarea prețurilor la alimentelor de bază, măsură care incă este amplu dezbătută.