Criza administrației publice din România, între lux și ineficiență: „Un etaj întreg vine la muncă după ora 10:00”

În ultimele șase săptămâni, Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), a avut ocazia să interacționeze îndeaproape cu una dintre cele mai bogate administrații publice din România.

Concluziile sale sunt alarmante: birocrația românească se confruntă cu excese în salarizare, lipsă de productivitate și discrepanțe uriașe în gestionarea resurselor umane.

Realitatea sumbră din instituțiile publice

Costin a relatat, cu amărăciune, că a observat un fenomen îngrijorător în cadrul unei instituții publice importante: „Aproape un etaj întreg dintr-o clădire venea la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziție de poșete de lux, care costă o avere, și un număr impresionant de oameni care păreau să facă foarte puțin.” Aceste observații evidențiază o nevoie urgentă de restructurare și de analiză temeinică a eficienței administrației publice.

Stirile PROTV

Cât costă un zbor până în SUA după ce România a intrat în Visa Waiver. Prețul biletelor București - New York după 31 martie

RomaniaTV

Categoriile de persoane care beneficiază de scutire la plata impozitelor și taxelor locale în 2025

Președintele BNS a subliniat că, deși există excese evidente în anumite instituții, alte sectoare din administrația publică suferă din cauza deficitului acut de personal. Un exemplu este administrația penitenciarelor, unde lipsa de angajați afectează grav funcționarea sistemului.

În plus, Costin a atras atenția asupra unor inadvertențe în structura salarială, afirmând că aceste probleme necesită soluții urgente. El a criticat și lipsa de investiții în modernizarea sistemului public, oferind exemplul sistemului de administrare a pensiilor, care rămâne învechit, cu un software nefuncțional și angajați suprasolicitați, care lucrează adesea 12-14 ore pe zi fără a fi remunerați corespunzător.

Guvernul, între reforme și tăieri necesare

Costin a solicitat noului guvern să colaboreze cu sindicatele pentru a efectua o analiză detaliată și pentru a reduce personalul acolo unde este necesar. În acest context, datele Ministerului Finanțelor arată că numărul bugetarilor din România a depășit 1,3 milioane în octombrie 2024, ceea ce înseamnă 68 de angajați la mia de locuitori.

Comparativ cu alte țări europene, România se află la mijlocul clasamentului. Italia are 54,8 bugetari la mia de locuitori, Germania – 55, Luxemburg – 67, iar țările nordice, precum Norvegia, depășesc 100 de bugetari la mia de locuitori.

În perioada verii și până în toamna anului 2024, au fost înregistrate creșteri semnificative de personal la Consiliul Economic și Social (+10%) și la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (+9%).

Cu toate acestea, au existat și reduceri de personal în instituții-cheie. Ministerul Afacerilor Interne a pierdut peste 1.200 de angajați, sectorul Sănătății a înregistrat o scădere de 250 de angajați, iar în învățământul preuniversitar au plecat aproximativ 170 de cadre didactice. Secretariatul General al Guvernului a redus personalul cu circa 100 de posturi.

O reformă inevitabilă

Administrația Prezidențială și-a majorat personalul de la 298 la 309 angajați în doar câteva luni, semnalând o tendință de creștere continuă în sectorul public. În acest context, reforma administrației publice nu mai poate fi amânată. Guvernul trebuie să prioritizeze eficientizarea și modernizarea structurilor administrative, să elimine risipa și să investească în soluții tehnologice care să reducă volumul de muncă al angajaților publici.

Reformele trebuie să fie curajoase, bine gândite și susținute printr-o colaborare transparentă între autorități și sindicate. Doar astfel, administrația publică din România poate deveni un sistem funcțional și corect pentru toți cetățenii.