Crezul ortodox, o rugăciune simplă, dar cu o însemnătate aparte. Când se rostește Simbolul Credinței

Crezul ortodox este o rugăciune simplă, dar care are o mare însemnătate pentru toți credincioșii. Iată când se rostește Simbolul Credinței și care este semnificația acestuia.

Crezul ortodox , cunoscut și sub denumitea de Simbolul Credinței, este rostit la fiecare oficiere a Sfintei Liturghii și este citit împreună cu rugăciunile personale ale credincioșilor. În sens general, această rugăciune desemnează o sinteză a învățăturilor de credință creștine fundamentale, termenul de simbol provenind de la un cuvânt ce înseamnă parolă în taberele militare. Astfel că, pentru creștinii din vechime, crezul sau simbolul de credință reprezenta o parolă care îi arăta a fi adevărați creștini.

În continuare, află care este Crezul și cum trebuie rostit.

Crezul ortodox , cunoscut și sub denumitea de Simbolul Credinței, este rostit la fiecare oficiere a Sfintei Liturghii și este citit împreună cu rugăciunile personale ale credincioșilor.

Crezul ortodox, o rugăciune cu o însemnătate aparte

Crezul reprezintă un element fundamental al creștinismului, constituind exprimarea clară a convingerilor pe care le au creștinii cu privire la Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt.

RomaniaTV

Ce se întâmplă cu autopsia lui Felix Baumgartner. Abia acum s-a aflat decizia șocantă a autorităților

Observatornews.ro

Odiseea criminalului din Mureș, la a 12 zi. Martorii îl văd, dar poliţiştii ajung prea târziu la locul indicat

Crezul, așa cum este cunoscut acum, a fost alcătuit în două etape și cuprinde revizuirile și adăugirile de la Sinodul I de la Constantinopol.

„Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl, Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.

Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara, şi S-a făcut om.

Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.

Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.

Şi S-a înălţat la ceruri şi șade de-a dreapta Tatălui.

Şi iarăsi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit.

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.

Într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor.

Aştept învierea morţilor

Şi viata veacului ce va să fie.

Amin.”

Crezul, așa cum este cunoscut acum, a fost alcătuit în două etape și cuprinde revizuirile și adăugirile de la Sinodul I de la Constantinopol.

Crezul de la Niceea

Crezul de la Niceea a apărut în anul 325 d. Hr. El a fost completat, apărând astfel Crezul Niceo-Constantinopolitan (381 d.Hr.), prezentat în rândurile de mai sus.

„Credem întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul tuturor celor văzute și nevăzute;

Și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, născut din Tatăl, Unul Născut, adică, din ființa Tatălui, Dumnezeu din Dumnezeu, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut (iar) nu făcut, de-o-ființă cu Tatăl, prin Carele toate s-au făcut, cele din cer și cele de pe pământ, Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire s-a pogorât și s-a întrupat, om făcându-se, și a suferit și iarăși S-a ridicat a treia zi, S-a înălțat la Ceruri și iarăși va să vie să judece viii și morții;

Și întru Duhul Sfânt.”