An de an, în data de 25 martie, creștinii ortodocși sărbătoresc Buna Vestire. Aceasta este prima zi de dezlegare la pește din Postul Paștelui, cea de-a doua zi de dezlegare fiind în ziua de Florii. În popor, sărbătorea este cunoscută drept Blagoveştenie sau Ziua Cucului, deoarece, în preajma zilei de 25 martie, ar trebui să cânte cucul pentru prima dată și să vestească venirea primăverii.
Buna Vestire, cea mai veche sărbătoare închinată Maicii Domnului
Buna Vestire este cea mai veche sărbătoare închinată Maicii Domnului. În primele secole ale creștinismului, sărbătoarea avea un caracter local, iar data de prăznuire varia. Astfel, unii creștini sărbătoreau Buna Vestire în data de 5 ianuarie, iar în unele zone din Apus, ca Spania, Milano sau Galia, era sărbătorită pe 18 decembrie. În Răsărit, data de 25 martie s-a generalizat pentru sărbătorirea Bunei Vestiri, imediat ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită, peste tot, pe 25 decembrie, adică în prima jumătate a secolului al V-lea. Sărbătorea Bunei Vestiri a fost legată încă de la început de cea a Nașterii Domnului, fiind celebrată chiar cu 9 luni înainte de Crăciun. Buna Vestire este o sărbătoare a bucuriei. De altfel, acesta este și mesajul pe care Arhanghelul Gavriil i l-a transmis Fecioarei Maria:
„Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1, 28).
De aceea, în fiecare an, în preajma acestui praznic împărătesc închinat Maicii Domnului, suntem chemaţi să ne bucurăm și noi, purtând în suflete nădejdea sfântă a mântuirii. Atât tradiţia ortodoxă, cât şi cea catolică plasează Buna Vestire în Nazaret, dar locaţia exactă diferă. Catolicii cred că Fecioara Maria era în Bazilica Anunţării atunci când a primit vestea că îl va naşte pe Iisus Hristos, în timp ce tradiţia ortodoxă susţine că Buna Vestire a avut loc în biserica ortodoxă grecească a Bunei Vestiri. Sărbătoarea este una plină de semnificaţii şi inaugurează plinirea timpului, adică împlinirea făgăduinţelor şi pregătirilor pentru venirea lui Iisus Hristos pe pământ. Astfel, Maria este chemată să-l zămislească pe Mântuitor, iar astfel devine Născătoarea Fiului lui Dumnezeu. Trebuie știut că zămislirea nu se face fără voia sa.
„Iată roaba Domnului! Fie mie acum după cuvântul tău!”.
Îndată, în sfântul ei pântece, prin lucrarea Sfântului Duh, s-a făcut zămislirea cea nespusă, fără îndulcire trupească, dar nu fără de îndulcirea cea duhovnicească.
Ce tradiții și obiceiuri respectă creștinii ortodocși în această zi de sărbătoare
În popor, Buna Vestire mai este cunoscută drept Blagoștevenia sau Ziua Cucului. În unele zone ale ţării, există obiceiul să se pună în prag apă şi pâine pentru îngeri. După cum îi spune şi numele, în această zi de sărbătoare se crede că aduce pentru creştini veşti bune. Se mai crede că, de Buna Vestire, creştinii nu au voie să se certe, deoarece ar săvârşi un mare păcat şi vor risca să aibă un an plin de certuri şi conflicte. În zona Bucovinei, există obiceiul ca pe 25 martie să nu se pună ouă la cloşcă, deoarece se crede că puişorii vor ieşi cu două capete şi 4 picioare. De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afară, iar fermierii – vitele din grajduri, pentru a le lăsa să stea la soare. Se crede că, dacă se respectă acest obicei, necuvântătoarele vor fi sănătoase tot anul. O tradiţie spune că, de Buna Vestire, creştinii ortodocşi nu ar trebui să iasă flămânzi din casă.
În această zi este bine să se mănânce bine, încât să nu apară senzaţia de foame. Deoarece Buna Vestire este sărbătorită în Postul Mare, creștinii ortodocși au dezlegare la pește.