An de an, în data de 6 ianuarie, creştinii ortodocşi sărbătoresc „Botezul Domnului” sau Boboteaza, aşa cum este cunoscută această zi în popor. În amintirea acestei zile, în care Iisus Hristos a primit botezul în apele Iordanului, în toate bisericile ortodoxe, preoţii sfințesc agheasma mare, iar românii respectă numeroase tradiții și obiceiuri.
Ce semnificație are „Botezul Domnului” sau Epifania
Iisus Hristos a fost botezat de Ioan Botezătorul în apele Iordanului. Când Iisus Hristos a apărut pe malurile Iordanului, Ioan Botezătorul, luminat de Duh Sfânt, l-a recunoscut și a spus mulțimii prezente: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Această mărturie era foarte necesară israelitenilor, care așteptau pe Mesia cel profețit cu multe veacuri înainte. Iisus Hristos i-a cerut lui Ioan să-l boteze, iar în acel moment, cerurile s-au deschis, iar Duhul Sfânt s-a pogorât în chip de porumbel și a stat peste Iisus, iar Dumnezeu Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Astfel, botezul primit de Iisus Hristos are un dublu scop, unul fiind Epifania, arătarea Sfintei Treimi, moment în care avea sa fie descoperit lui Ioan și, prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia.
În râul Iordan s-a împlinit botezul iudaic, dar, în același timp, au fost deschise ușile pentru botezul Bisericii. Până atunci, botezul lui Ioan era unul de pocăință, care îi făcea pe oameni să-și osândească păcatele. Nu era o taină, ci un ritual, pentru că nu ierta păcatele. Iisus Hristos a primit botezul, nu pentru că avea nevoie să i se ierte păcatele, ci pentru a arăta oamenilor importanța acestei taine. Taina botezului a fost instituită de Hristos însuși îndată după învierea Sa din morți, odată cu trimiterea apostolilor la propovăduirea Evangheliei către neamuri:
„Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte eu v-am poruncit vouă, și iată eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului” (Matei, 28, 19-20).
Care sunt cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri pe care românii le respectă cu prilejul „Botezului Domnului”
Ziua în care creștinii ortodocși sărbătoresc „Botezul Domnului” este una încărcată de tradiții, obiceiuri și superstiții. De Bobotează, preoții sfințesc toate apele, în această zi fiind sfințită și Agheasma Mare. De asemenea, pe 6 ianuarie există obiceiul ca preoții să arunce cruci în ape, pentru care bărbații tineri se întrec pentru a le recupera. Cel care reușește să scoată crucea sfințită din apele înghețate primește binecuvântarea preotului și se crede că va fi ferit de boli și rele tot anul. În secolele trecute, bărbatul care reușea să recupereze crucea primea daruri de preț. În popor, se crede că se poate vedea cum va fi noul an în funcție de cum este vremea în ziua de Bobotează.
Se crede că, dacă pe 6 decembrie copacii sunt încărcați de promoroacă, anul va fi unul îmbelșugat, iar dacă la streșinile caselor picură, înseamnă că urmează ca vara să fie una ploioasă. În ziua în care se sărbătorește „Botezul Domnului”, preoții sfințesc toate apele, iar în Ajunul Bobotezei merg cu Iordanul, sfințind casele și fântânile credincioșilor. De asemenea, printre tradițiile și obiceiurile din ziua „Botezului Domnului” sunt și câteva legate de vreme. Astfel, se spune că, dacă zăpada scârțâie sub picioarele preotului, anul care tocmai a început va fi unul bogat. Totodată, se mai crede că ploile din timpul anului vor veni din direcția în care va stropi preotul cu busuiocul.