Creștinii ortodocși o sărbătoresc, astăzi, pe Sfânta Teodora de la Sihla, prima româncă trecută în rândul sfinților de Biserica Ortodoxă

Marți, 7 august 2024, creștinii ortodocși o celebrează pe Sfânta Teodora de la Sihla, prima româncă trecută în rândul sfinților de Biserica Ortodoxă. Sărbătoarea este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce neagră.

Cine a fost Sfânta Teodora de la Sihla

Teodora a fost fiica lui Ștefan Joldea, armaș, un fel de comandant de artilerie la Cetatea Neamțului. Aceasta s-a născut și a trăit în comuna Vânători. Teodora a fost căsătorită, pentru scurt timp, cu Elefterie, însă nu după mult timp, când ambii aveau în jur de 30 de ani, au ales viața monahală. Teodora a intrat la Schitul Vărzărești din Vrancea, în timp ce soțul ei a mers la Schitul Poiana Mărului. Cuvioasa Teodora ajunge ucenica egumenei mănăstirii, schimonahia Paisia. Din cauza invaziei otomane, egumena schitului, Teodora și încă 10 maici s-au retras în Munții Buzăului, unde au petrecut 10 ani. De aici, maicile s-au retras în Munții Neamțului.

Stirile PROTV

Reacția SUA după ce Vladimir Putin a schimbat doctrina nucleară a Rusiei. Anunțul făcut de Casa Albă

RomaniaTV

Adriana Bahmuțeanu, luată la mișto de Honorius Prigoană. Niciodată nu a plăcut-o. ''Avem o relație de bună ziua și la revedere senzațională''

În cele din urmă, Teodora a fost dusă de Ieroschimonahul Pavel în zona Sihlei, unde a găsit un bordei părăsit. Acolo, și-a petrecut mai mulți ani în completă singurătate și comuniune cu Iisus Hristos. Acest lucru se întâmpla la finalul secolului al XVII-lea, când schitul Sihla încă nu luase ființă. Cu toate acestea, în pădurile din împrejurimi viețuiau numeroși pusnici. După un timp, Sfânta Teodora s-a mutat într-o peșteră situată în apropierea bordeiului în care viețuise. Aici, a rămas până la moarte. Tot timpul și-l petrecea în post și rugăciune, iar hrana consta în fructe pe care le găsea în pădure. Sfânta Teodora de la Sihla este supranumită și „Floare duhovnicească a Moldovei”. După ce și-a mărturisit păcatele și a fost împărtășită cu Sfintele Taine, Sfânta Teodora a rostit ultimele sale cuvinte, „Slavă Ție, Doamne, pentru toate”, și și-a dat duhul.

02:00

„Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – tradiții, superstiții și obiceiuri în această zi de sărbătoare

02:00, 14 Nov 2024

Lăsatul Secului, pentru Postul Crăciunului! Ce tradiții și obiceiuri respectă credincioșii în această zi

Teodora a fost canonizată de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992

Preoții i-au citit toată rânduiala parastasului și au așezat sfântul ei trup în mijlocul peșterii, unde a stat multă vreme. După mulți ani, ieromonahul Elefterie, auzind de toate acestea, s-a retras la Mănăstirea Secu și, de aici, la Sihla, ca să fie cât mai aproape de aceea care i-a fost soție și povățuitoare duhovnicească. A trăit tot sub stâncile Sihlei, rugându-se lui Dumnezeu ziua și noaptea. Apoi, trecând din viața aceasta, a fost îngropat în poiana în care se află acum schitul. Trupul Sfintei Teodora a rămas tăinuit în peșteră până după anul 1830.

Atunci, familia domnitorului moldovean Mihail Sturza, care a reînnoit Schitul Sihla, a așezat moaștele ei în racla de preț și le-a depus în biserica schitului, spre închinare. Apoi, zidind o biserică nouă, la moșia familiei din satul Miclăușeni, Iași, le-a adus în această biserică și multă lume venea aici să se închine sfintei. În anul 1856, în timpul ocupației rusești, moaștele Sfintei Teodora au ajuns la Lavra Pecerska, din Kiev, unde sfânta este venerată cu numele de Sfânta Teodora din Carpați. Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a proclamat canonizarea Sfintei Cuvioasei Teodora de la Sihla pe 20 iunie 1992, stabilind ca zi de prăznuire data de 7 august.