Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți și mai iubiți sfinți din calendarul creștin-ortodox. Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este una dintre cele cu dată fixă din calendarul ortodox. De regulă, acesta se sărbătorește pe 23 aprilie. Există, însă, și situații excepționale, când sărbătoarea cade în post, iar în acest caz este celebrată de creștini după Paște.
Cine a fost Sfântul Mare Mucenic Gheorghe
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut într-o familie de creștini, în Cappadocia, în timpul împăratului Diocleţian, în secolul al IV-lea. Ajunge în slujba împăratului ca militar şi se confruntă în mod direct cu persecuţiile asupra creştinilor, începute în anul 303. Deoarece a mărturisit că este creștin, a fost întemnițat, iar în încercarea de-al face să renunțe la convingerile sale religioase, a fost torturat și decapitat în data de 23 aprilie. În iconografie, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este reprezentat călare pe cal, străpungând cu sulița un balaur. Ipostaza ilustrează o legendă potrivit căreia Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena din provincia Libiei, terorizată de un balaur. De asemenea, în cele mai multe icoane, Sfântul Gheorghe apare purtând o mantie roșie, culoare simbolică pentru martiri. Sunt, însă, și icoane în care Sfântul Gheorghe este reprezentat ca un războinic pedestru sau ca un conducător militar care ține în mâna dreaptă o cruce și în mâna stângă o sabie. În unele icoane, Sf. Gheorghe apare însoţit de alţi doi sfinţi militari, Theodor-Tiron şi Dimitrie.
Ce tradiții și obiceiuri se respectă pe 23 aprilie
La fel ca în cazul altor sărbători creștine, în ziua de Sfântul Gheorghe, creștinii ortodocși respectă o serie de obiceiuri, tradiții și superstiții. Pe 23 aprilie, la sate, oamenii obișnuiesc să împodobească cu plante și crenguțe verzi, care simbolizează renașterea naturii. Plantele folosite variază în funcție de regiune. În Muntenia, casele sunt împodobite cu crengi de stejar sau de păr, în timp ce în Transilvania se împodobesc cu rug verde și leuștean. În Banat, oamenii își împodobesc locuințele cu frunze de fag sau de gorun. Se crede că ramurile verzi vor proteja casele și pe locuitorii lor de spiritele rele. De Sfântul Gheorghe mai există obiceiul ca oamenii să se scalde, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare. Astfel, se crede că o să fie sănătoși tot restul anului. În popor, se spune că cine doarme în ziua de Sfântul Gheorghe ia somnul mieilor și va fi somnoros tot restul anului. În unele zone ale țării se obișnuiește ca gunoiul adunat în această zi să fie pus la tulpinile pomilor fructiferi ca să rodească mai bine.
Tot în ziua de Sfântul Gheorghe se adună plantele medicinale care se păstrează pentru tot restul anului și sunt folosite în caz de diverse probleme de sănătate. Se spune că Sfântul Gheorghe este protectorul ciobanilor, dar și al vitelor, oilor și câmpurilor înverzite. De aceea, cu ocazia acestei sărbători, au loc numeroase ritualuri speciale. Astfel, în ajunul sărbătorii, ușile și ferestrele sunt unse cu usturoi, iar vitele sunt afumate cu tămâie. În fața ușilor se pune o greblă, cu dinții în sus, pentru a alunga strigoii și duhurile rele. Un alt obicei interesant este acela ca fetele să așeze coronițe de brad și flori în mijlocul drumului.
Se credea că, dacă băieții calcă pe aceste coronițe, fetele urmează să se căsătorească până la sfârșitul anului.