Sâmbătă, 26 octombrie 2024, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. După sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, aceasta este cea mai importantă sărbătoare de pe cuprinsul toamnei. În această zi de mare sărbătoare, creștinii ortodocși respectă o serie de tradiții și obiceiuri care s-au transmis din generație în generație.
Cine a fost Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, s-a născut în cetatea Tesalonic, într-o familie de dreptcredincioși. Tatăl lui Dimitrie era voievod în cetate, credea în Dumenzeu și se închina lui, dar ținea acest lucru în secret, deoarece în acea perioadă creștinii erau prigoniți. Avea însă în palatul său o cameră ascunsă, în care își rostea rugăciunile, dorindu-și din toată ființa să aibă moștenitori. De asemenea, făcea și fapte de milostenie, îi ajuta pe săraci și aducea mari faceri de bine celor care se aflau în nevoințe. După ani întregi de rugăciuni, s-a născut Dimitrie. Când Dimitrie a crescut suficient de mare, părinții săi i-au prezentat camera de rugăciune, explicându-i:
„Aceasta este icoana adevăratului Dumnezeu, Care a făcut cerul și pământul și aceasta este icoana Preasfintei Fecioare Maria, Născătoarea lui Dumnezeu”.
După ce părinții lui Dimitrie au trecut la cele veșnice, el a rămas stăpânul întregii averi. La scurt timp după moartea voievodului din cetatea Tesalonicului, împăratul Maximilian l-a chemat la el pe fiul său și văzându-i înțelepciunea și vitejia în război, i-a încredințat lui Tesalonicul. Nu după multă vreme, împăratul Maximilian a aflat că Dimitrie era creștin și îi convingea și pe necredincioși să se convertească, și s-a mâniat foarte tare. Întorcându-se împăratul de la războiul pe care l-a purtat cu sciții și cu sarmații, pe care i-a supus sub stăpânirea împărăției Romei, și venind biruitor a făcut din cetate în cetate praznice și jertfe idolești, apoi a venit și în Tesalonic.
Dimitrie, încă înaintea venirii împăratului în cetate, a încredințat toată averea sa unui credincios slujitor al său, pe care îl chema Lupul, și l-a însărcinat cu toată bogăția ce rămăsese de la părinții lui, aurul, argintul, pietrele de mare preț, și hainele să le împartă în grabă la cei cărora le trebuiau și la săraci. El s-a cufundat în rugăciuni și post, pregătindu-se înainte pentru a primi cununa cea mucenicească. Împăratul a întrebat dacă sunt adevărate cele auzite despre Dimitrie. Iar Dimitrie, stând înaintea împăratului, cu mare îndrăzneală a mărturisit că el este creștin și a defăimat închinarea de idoli cea păgânească. Atunci, împăratul a poruncit să fie dus nu în temnița cea de obște, ci într-un loc mai defăimat, într-o baie mare și veche, care era aproape de palatele unde ședea împăratul. În ziua de 26 a lunii octombrie, au intrat ostașii în temniță și, aflându-l pe Sfântul Dimitrie stând la rugăciune, l-au împuns pe el cu sulițele.
Tradiții și obiceiuri legate de ziua de 26 octombrie
Sărbătoarea Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este ultima și cea mai importantă sărbătoare a toamnei. În popor, se spune că ziua de 26 octombrie simbolizează începutul iernii. De aceea, în ajunul sărbătorii, se aprinde focul lui Sumedru. În anumite zone ale țării, se aprind focuri peste care sar copiii. Astfel, se crede că aceștia vor fi feriți de boli. Peste focurile aprinse, cu acest prilej, pot sări și tinerii care își doresc să se căsătorească.
Există și obiceiul ca în ajunul sărbătorii Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, să se aprindă o roată de paie care trebuie lăsată să se rostogolească. Acest foc are rolul de a-i încălzi pe cei trecuți în neființă și de a feri gospodăriile de fiare sălbatice și boli. Tăciunii stinși au și ei un rol foarte bine stabilit, sunt aruncați în livezi și grădini pentru a da putere pământului să rodească. În această zi, se crede că ciobanii află cum va fi iarna. Pentru aceasta, trebuie să își așeze cojocul în mijlocul oilor și să aștepte să vadă ce fel de oaie se așază pe el. Dacă e neagră, iarna va fi blândă, dacă este albă, înseamnă că urmează o iarnă aspră. În tradiția populară, ziua cinstirii Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, era numită și ziua soroacelor, pentru că se încheiau învoielile vechi și se parafau altele noi.