Creștinii catolici și protestanți celebrează Paștele! Care sunt tradițiile și obiceiurile ce se respectă cu ocazia celei mai importante sărbători creștine – FOTO

Duminică, 31 martie 2024, creștinii catolici și protestanți sărbătoresc cea mai importată sărbătoare a creștinătății: Învierea Domnului. În 2024, aceștia celebrează Paștele cu o lună și ceva mai devreme decât ortodocșii, însă tradițiile și obiceiurile ce însoțesc sărbătoarea se aseamănă destul de mult.

Care sunt originile sărbătorii pascale

Duminică, a treia zi după Scripturi, femeile mironosițe au mers să îmbălsămeze trupul lui Iisus Hristos, dar au găsit mormântul gol

Paștele a fost sărbătorit pentru prima dată în jurul anului 1400 î.Hr. Atunci, era celebrat în amintirea ieșirii evreilor din Egipt. De altfel, în Scriptură, în cartea Exodului, ne sunt oferite informații despre modul în care Dumnezeu le-a dat instrucțiuni evreilor pentru a sărbători Paștele. Astfel, după ce au ieșit din Egipt, evreii au sacrificat câte un miel. Cu sângele animalelor erau unse ușile și ferestrele caselor. Se crede că, în acea noapte, Dumnezeul l-a trimis pe îngerul morții și i-a ucis pe primii născuți din locuințele care nu au fost unse cu sânge de miel.

RomaniaTV

ULTIMA ORĂ! Astroloaga Minerva a murit! Specialista în astrologie avea 66 de ani

Observatornews.ro

ANIMAŢIE. 700 de radare de ultimă generaţie pe şoselele României. Detectează de la peste 1 km mai multe abateri în trafic

În schimb, în casele israeliților nu a murit nimeni, deoarece aceștia au ascultat porunca lui Dumnezeu. În amintirea acestui obicei, chiar și după mii de ani, în apropierea Învierii Domnului se sacrifică miei. Semnificația cuvântului Paște este explicată de preoți chiar la slujba din noaptea de Înviere. Termenul provine din cuvântul evreiesc „pasha”, care înseamnă „trecere”. De aceea, pentru creștini, Paștele reprezintă trecerea de la întuneric la lumină, de la moarte la viață și de la pământ la cer. Paștele este o sărbătoare cu data variabilă. Anul 2017 a fost ultimul an când Paștele catolic și cel ortodox au căzut în aceeași zi.

Sărbătoarea nu are o dată fixă, dar se celebrează primăvara, în ultima parte a lunii martie, în luna aprilie sau în prima parte a lunii mai. În 2023, Paștele catolic a fost sărbătorit pe 9 aprilie, iar cel ortodox pe 16 aprilie. Duminică, a treia zi după Scripturi, femeile mironosițe au mers să îmbălsămeze trupul lui Iisus Hristos, dar au găsit mormântul gol, piatra fiind dată la o parte.

În acest an, creștinii catolici sărbătoresc Paștele cu o lună și ceva mai devreme decât creștinii ortodocși, însă tradițiile și obiceiurile ce însoțesc această sărbătoare se aseamănă destul de mult

Ce tradiții și obiceiuri au creștinii catolici de Paște

După ce au ieșit din Egipt și au sărbătorit pentru prima data Paștele, evreii au sacrificat câte un miel

Înainte de a sărbători Învierea Domnului, creștinii catolicii țin post timp de 4-5 săptămâni, acesta fiind diferit față de cel ortodox, întrucât presupune doar abținerea de a consuma preparate din carne, catolicii putând, astfel, să mănânce produse lactate și ouă. Pentru a întâmpina Paștele așa cum se cuvine, la sfârşitul slujbelor religioase din Săptămâna Mare, creștinii catolici sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită).

După aceasta are loc „procesiunea”, adică înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi. Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin. În dimineața Paștelui, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban, acestea fiind simbolurile sănătăţii şi ale belşugului. Un alt obicei care se practică în ziua Paștelui la catolici este dăruirea și ciocnitul ouălor, destul de cunoscut și în rândul creștinilor ortodocși. În duminica Paştelui, Papa Francisc va rosti, în Piaţa Sfântul Petru de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „Urbi et orbi”.

De Paște, creștinii catolici mai respectă și alte tradiții, însă acestea nu au nicio legătură cu cele religioase, cum ar fi „vânătoarea de ouă”, care se organizează în grădini sau case.