Crăciunul pe rit vechi 2025. O sărbătoare plină de tradiții și obiceiuri străvechi

Crăciunul pe rit vechi reprezintă o perioadă specială a anului, plină de tradiții și obiceiuri care se transmit din generație în generație. Chiar dacă în majoritatea țărilor se sărbătorește pe 25 decembrie, cei care urmează calendarul iulian, precum enoriașii Bisericii Ortodoxe pe rit vechi, marchează Crăciunul pe 7 ianuarie. Această sărbătoare este una deosebită, încărcată de simboluri religioase, tradiții și ritualuri specifice, care păstrează vii obiceiurile străvechi, ce au fost respectate de-a lungul timpului.

De-a lungul istoriei, s-a păstrat ca o sărbătoare profund religioasă, marcată de rugăciuni, post și obiceiuri ce au ca scop celebrarea nașterii Mântuitorului. Deși multe dintre aceste tradiții sunt comune în toată lumea ortodoxă, aceasta are caracteristici unice în anumite regiuni, mai ales în România, Ucraina, Serbia și alte țări balcanice, unde este sărbătorit cu multă evlavie.

Stirile PROTV

Ce s-a întâmplat cu peste 30.000 de români care au vrut să treacă granița, după intrarea României în Schengen

RomaniaTV

ANAF verifică toate conturile Revolut. Cum poţi să rămâni fără bani pe card

Tradițiile de Crăciunul pe rit vechi

Crăciunul pe rit vechi este o sărbătoare marcată de o serie de tradiții și obiceiuri care pun accentul pe respectul față de credință și familie. Înainte de Crăciun, credincioșii trec printr-o perioadă de post sever, care începe pe 28 noiembrie, de la Sfântul Filip, și se încheie pe 6 ianuarie, în Ajunul Crăciunului. Acesta este un post de curățire a trupului și sufletului, iar cei care îl țin se pregătesc spiritual pentru întâmpinarea Nașterii Domnului. În aceste zile, credincioșii se abțin de la consumul de carne și produse de origine animală, având o alimentație bazată pe post, cu preparate din legume, fructe și pâine.

09:49, 17 Dec 2024

FOTOLegenda lui Moș Crăciun. Iată cum a apărut bătrânelul care aduce bucurii celor mici și cine l-a făcut cunoscut

În Ajunul Crăciunului, familia se adună pentru a celebra Nașterea Domnului, iar obiceiurile sunt foarte importante. Unul dintre cele mai întâlnite obiceiuri este colindatul, un ritual prin care copiii și tinerii merg din casă în casă, cântând cântece tradiționale, cu teme religioase sau populare, care vestesc nașterea lui Iisus și aduc bucurie în casele oamenilor. Colindătorii sunt întâmpinați cu daruri și dulciuri, iar în unele locuri, acest obicei se desfășoară până în dimineața zilei de Crăciun.

Un alt obicei specific Crăciunului pe rit vechi este maslul, o tradiție ce presupune ungerea cu untdelemn a membrilor familiei, în special a copiilor și bătrânilor, pentru a le aduce sănătate și noroc în anul ce urmează. De asemenea, în multe sate, se păstrează obiceiul de a aduna lemnele pentru focul de Crăciun, un foc mare care simbolizează lumina și căldura adusă de nașterea Mântuitorului. Focul este aprins în Ajunul Crăciunului și rămâne aprins pe tot parcursul sărbătorii, fiind un simbol al vieții și al speranței.

În multe familii, se respectă tradiția „pregătirii mesei de Crăciun”, care include preparate speciale, cum ar fi sarmale, cozonaci, piftie și, bineînțeles, mâncăruri pe bază de carne de porc, cum ar fi chiftelele. Aceste preparate sunt gătite cu multă dragoste și sunt servite în ajunul și în ziua de Crăciun, în cadrul unei mese festive de familie.

Tradițiile de Anul Nou pe rit vechi

După Crăciun, sărbătorile continuă cu Anul Nou pe rit vechi, care este marcat tot de tradiții și obiceiuri specifice. În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, se serbează Sfântul Vasile, unul dintre cei mai importanți sfinți ai Bisericii Ortodoxe, iar în multe locuri, acest moment este însoțit de obiceiul „strămoșilor”, un fel de ritual de aducere aminte a celor care au plecat dintre noi, dar care trăiesc prin tradițiile și amintirile lăsate.

Un obicei foarte întâlnit în Ajunul Anului Nou pe rit vechi este „capra”, un obicei străvechi care simbolizează viața și renașterea. Tinerii mascați, în special băieții, își pun costume de capră, cu coarne mari și o mască de animal, și merg din casă în casă pentru a aduce noroc și prosperitate gospodarilor. În unele zone, acest obicei este acompaniat de „urs”, un alt simbol al sănătății și al fertilității, în care tinerii îmbrăcați în costume de urs dansează în fața caselor.

La fel ca și în Crăciun, Anul Nou pe rit vechi este marcat de colindători care merg din casă în casă, cântând urări de bine pentru anul ce urmează. De asemenea, nu lipsesc preparatele tradiționale, iar mesele sunt pline de bucate gustoase, precum fripturi, sarmale, salate și băuturi tradiționale. În această perioadă, oamenii sunt mai atenți la gesturile lor și își doresc reciproc sănătate, prosperitate și împliniri în noul an. De asemenea, în multe zone din România, Anul Nou pe rit vechi este însoțit de obiceiul „spălării în apa sfințită”. La miezul nopții, gospodarii se spală pe față cu apă adusă de la biserică, considerându-se că acest ritual le va aduce sănătate și noroc pentru întreg anul ce urmează. Anul Nou și Crăciunul pe rit vechi sunt sărbători deosebite, încărcate de tradiții și obiceiuri care reflectă legătura strânsă a oamenilor cu divinitatea și cu natura.