COVID-19: un studiu relevă prezența leziunilor în creierul pacienților afectați

În timp ce efectele neurologice ale COVID-19 fac obiectul multor studii, cercetătorii au descoperit că infecția ar putea provoca leziuni și inflamații ale vaselor de sânge din creier. Dar indirect, deoarece nu a fost detectată nicio urmă a virusului.

Un număr tot mai mare de dovezi științifice sugerează că virusul SARS-CoV-2 poate infecta și creierul. Unele simptome observate de medici ar putea rezulta într-adevăr dintr-o disfuncție a creierului, dar sunt încă în curs investigații pentru a identifica mai bine aceste posibile leziuni neurologice in urma COVID-19.

Stirile PROTV

Președintele Klaus Iohannis a autorizat declasificarea documentelor prezentate în CSAT privind alegerile prezidențiale

RomaniaTV

După succesul videochatistei de la POT, Ema Karter vrea în politică! Imaginile PORNO cu care a RUPT TikTok-ul

Un studiu recent realizat de cercetători de la National Institutes of Health (NIH, Statele Unite) și publicat în The New England Journal of Medicine sugerează posibile deteriorări și inflamații ale vaselor de sânge după examinarea foarte atentă a probelor de țesut din creierul pacienților care au murit la scurt timp după ce au contractat boala.

Dar se pare că cercetătorii nu au văzut semne de SARS-CoV-2 în probele de țesut, sugerând că deteriorarea nu a fost cauzată de un atac viral direct asupra creierului.

„Am constatat că creierul pacienților care dobândesc infecția cu SARS-CoV-2 poate fi sensibil la deteriorarea microvasculară a vaselor de sânge. Rezultatele noastre sugerează că acest lucru poate fi cauzat de răspunsul inflamator al organismului la virus”, spune prof. Avindra Nath, director clinic la Institutul Național de Tulburări Neurologice și Accident vascular cerebral (NINDS), o organizație deținută de NIH și autor principal al studiului, potrivit Sante Magazine.

Pierderea mirosului, accident vascular cerebral: simptome neurologice observate

În timp ce sunt necesare mai multe studii pentru a confirma aceste descoperiri, echipa științifică speră că aceste date timpurii vor ajuta medicii să înțeleagă întreaga gamă de probleme pe care pacienții le pot avea pentru a oferi tratamente mai bune. Deși COVID-19 este în primul rând o boală respiratorie, persoanele cu boală ar putea avea probleme psihiatrice și chiar neurologice, cum ar fi: dureri de cap, disfuncții cognitive, amețeli, oboseală și pierderea mirosului (anosmie). Boala ar putea provoca, de asemenea, accidente vasculare cerebrale și alte neuropatologii.

Cercetătorii NIH subliniază că mai multe studii au arătat că boala poate provoca inflamații și leziuni ale vaselor de sânge, dar și prezența unor cantități mici de virus SARS-CoV-2 în creierul unor pacienți. Cu toate acestea, oamenii de știință încă încearcă să înțeleagă modul în care boala afectează creierul. În acest studiu, cercetătorii au efectuat o examinare aprofundată a probelor de țesut cerebral de la 19 pacienți care au murit din cauza infecției COVID-19 în perioada martie – iulie 2020 la diferite vârste, de la 5 la 73 de ani, de la câteva ore la două luni după raportarea simptomelor bolii.

Afectarea creierului, o consecință indirectă a bolii?

Mulți pacienți au avut unul sau mai mulți factori de risc, inclusiv diabetul, obezitatea și bolile cardiovasculare. Inițial, cercetătorii au folosit imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) de mare putere, de 4 până la 10 ori mai sensibilă decât majoritatea scanărilor RMN, pentru a examina două zone specifice ale creierului: bulbii olfactivi și trunchiul cerebral care leagă creierul, iar cerebelul la măduva spinării. Becurile olfactive controlează mirosul, în timp ce trunchiul cerebral controlează tensiunea arterială, respirația și ritmul cardiac.

„Se crede că aceste regiuni sunt foarte sensibile la COVID-19”, au spus cercetătorii.

Scanările au arătat că ambele regiuni aveau o abundență de pete luminoase, numite hiperintensități, care indică adesea inflamații, și pete întunecate, numite hipo-intensități, care reprezintă sângerări. Cercetătorii au aruncat apoi o privire mai atentă la aceste pete la microscop și au descoperit că petele luminoase conțineau vase de sânge mai subțiri decât cele normale. Aceste pete luminoase au fost înconjurate de celule T (limfocite T) găsite în sânge și de celulele imune ale creierului numite microglia. În schimb, petele întunecate conțineau vase de sânge coagulate, dar nu au răspuns imun.

Cercetatorii s-au asteptat sa vada daune din cauza lipsei de oxigen, dar au identificat daune asociate in general cu accident vascular cerebral si boli neuro-inflamatorii. În cele din urmă, cercetătorii nu au văzut semne de infecție în probe, chiar dacă au folosit mai multe metode pentru a detecta materialul genetic al virusului.

„Rezultatele noastre sugerează că este posibil ca daunele observate să nu fi fost cauzate de SARS-CoV-2 care infectează direct creierul”, conchide omul de știință. Cercetătorii intenționează să studieze cum COVID-19 dăunează vaselor de sânge din creier și dacă produce unele dintre simptomele pe termen scurt și lung observate la unii pacienți.