COVID-19 poate fi detectat si în voce

COVID-19 poate fi detectat si în voce. Conform unui experiment realizat de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology, este posibilă căutarea biomarkerilor vocali ai Covid-19 prin analizarea sunetelor scoase de persoanele asimptomatice atunci când vorbesc. Infecția ar avea într-adevăr capacitatea de a afecta buna funcționare a mușchilor necesari vorbirii, chiar și la persoanele asimptomatice.

COVID-19 poate fi detectat si în voce

Adesea este ușor de știut când cineva suferă de o răceală severă: nasul înfundat le oferă o voce schimbata. Infecțiile pot afecta calitatea vocilor noastre într-o varietate de moduri, dar ce se intampla cu noul coronavirus? Acum se știe, infecția pe care o provoacă poate provoca pierderea gustului (ageusia) și / sau a mirosului (anosmia), dar cercetătorii de la laboratorul Lincoln al Institutului Tehnologic din Massachusetts (MIT) au vrut să știe dacă pot fi detectate modificări în vocile acestor pacienți, chiar și atunci când aceste modificări sunt prea subtile pentru a fi observate de oamenii din jur.

RomaniaTV

Gabriela Cristea a ajuns, azi-noapte, de urgenţă la spital: Am avut o noapte oribilă

Observatornews.ro

Cod galben de vânt, viscol şi ninsori în 36 de judeţe. ANM a prelungit informarea de vreme extremă până joi seară

Prin procesarea înregistrărilor vocale ale persoanelor infectate cu COVID-19, dar care încă nu prezintau simptome, acești cercetători au găsit dovezi ale biomarkerilor vocali sau indicatori măsurabili ai bolii. Aceste biomarkeri provin din tulburări cauzate de infecția în mușchii sistemului respirator, laringian și articulator. Deși această cercetare este încă la început, primele rezultate stabilesc un cadru pentru studierea acestor modificări vocale mai detaliat. Această descoperire se poate dovedi, de asemenea, promițătoare pentru utilizarea aplicațiilor mobile în vederea ecranării persoanelor afectate, în special a celor asimptomatice.

Inflamația sistemului respirator schimbă vocea

„Când apar simptome, de obicei o persoană are dificultăți de respirație. Inflamarea sistemului respirator afectează intensitatea cu care aerul este expirat atunci când vorbim”, explică cercetătorii. „Acest aer interacționează cu alți mușchi potențial inflamați în călătoria sa către producerea vorbirii. Aceste interacțiuni au un impact asupra volumului, tonului, stabilității și rezonanței vocii. Pentru a-și desfășura studiul, oamenii de știință au căutat pe YouTube pentru a găsi videoclipuri cu cinci celebrități sau gazde TV care au acordat interviuri când au fost COVID-19 pozitive, dar asimptomatice.

Apoi au căutat și descărcat interviuri cu acești oameni înainte de sosirea epidemiei COVID-19, cu cele mai bune condiții audio posibile și apoi au folosit algoritmi pentru extragerea caracteristicilor semnalelor de vorbire din fiecare probă audio. „Aceste caracteristici vocale servesc ca reprezentanți pentru mișcările de bază ale sistemelor de producerea a vorbirii”, a spus profesorul Tanya Talkar, care a participat la studiu. Comparând varietatea de sunete produse în cele două tipuri de extracte audio (cu sau fără infecție), au observat apoi o complexitate mai mică a calității vocii în interviurile COVID-19, comparativ cu interviurile anterioare.

Un nou tip de ecranizare cu multiple posibilități

„Aceste rezultate preliminare sugerează că biomarkerii derivați din coordonarea sistemului vocal pot indica prezența COVID-19”, notează cercetătorii, pentru care următorul pas va fi lucrul la probe audio reale ale persoanelor testate pozitiv pentru COVID-19, potrivit Sante Magazine. Dincolo de colectarea de date suplimentare pentru a alimenta această cercetare, echipa intenționează să utilizeze aplicații mobile pentru implementarea acesteia. În special, doresc să integreze screeningul vocal pentru COVID-19 în aplicația VoiceUp, dezvoltată inițial de McGovern Institute for Brain Research, pentru a studia legătura dintre voce și depresie.

„Un sistem de detectare integrat într-o aplicație ar putea detecta infecțiile mai devreme, înainte ca oamenii să fie bolnavi sau la persoanele care nu au simptome”, a spus profesorul Jeffrey Palmer, care a condus grupul de cercetare. „Chiar și după un diagnostic, această capacitate de detectare ar putea ajuta medicii să monitorizeze de la distanță progresele pacienților lor sau să monitorizeze efectele unui vaccin sau tratament medicamentos. Principala dificultate de depășit este să descoperiți cum să faceți față factorilor confuzivi, cei care provoacă modificări vocale, precum mediul de înregistrare, starea emoțională a pacientului sau alte boli.