Covid-19: microbiota determina gradul de severitate al bolii

Conform unui nou studiu chinezesc, compoziția microbiotei în momentul infecției cu SARS-CoV-2 ar putea explica de ce unii indivizi dezvoltă forme lungi ale bolii.

Se estimează că anomaliile genetice și imunologice sunt cauza a 15% din formele severe de Covid-19, dar un alt factor ar putea juca, de asemenea, un rol preponderent. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong (China) și publicat în revista Gut, compoziția microbiotei intestinale este implicată în formele severe ale bolii. Conform definiției Inserm, microbiota intestinală este reprezentata de „bacteriile, virușii, paraziții și ciupercile nepatogene” prezente în tractul digestiv. Știm deja implicarea sa în apariția bolilor metabolice, cum ar fi obezitatea, și știm, de asemenea, că simptomele intestinale par mai frecvente în formele severe de Covid-19. Elemente care evident pun sub semnul întrebării descoperirile oamenilor de știință.

Bacteriile prezente în număr mai mare la pacienții cu Covid-19

Când microbiota este dezechilibrată, se numește disbioză. Un echilibru care poate fi deranjat de antibiotice, infecții, o dietă proastă, dar și un deficit imunitar. Pentru a înțelege modul în care compoziția microbiotei intestinale influențează apariția formelor severe de Covid-19, cercetătorii au prelevat probe de scaun și sânge de la 100 de pacienți SARS-CoV-2 pozitivi în perioada februarie – mai 2020, internati în două spitale. Datele colectate au fost apoi comparate cu probele colectate înainte de pandemie de la 78 de persoane.

Stirile PROTV

Președintele Klaus Iohannis a autorizat declasificarea documentelor prezentate în CSAT privind alegerile prezidențiale

RomaniaTV

După succesul videochatistei de la POT, Ema Karter vrea în politică! Imaginile PORNO cu care a RUPT TikTok-ul

Rezultatele au arătat că pacienții pozitivi pentru Covid-19 au avut o cantitate mai mare de bacterii Ruminococcus gnavus, despre care se știe că joacă un rol în apariția anumitor boli inflamatorii intestinale, dar și în spondiloartrită sau lupus. În schimb, acești pacienți au avut mai puține bacterii Bifidobacterium adolescentis, Faecalibacterium prausnitzii și Eubacterium rectale, bacterii care, conform acestui studiu, au un „potențial imunomodulator”. La 30 de zile după rezolvarea bolii, aceste specii erau încă subreprezentate. Un indicator care „ar putea contribui la simptome persistente, subliniind necesitatea de a înțelege modul în care microorganismele intestinale sunt implicate în inflamație și COVID-19”, insistă cercetătorii, potrivit Sante Magazine.

Cercetătorii avertizează asupra utilizării antibioticelor

Autorii studiului au observat, de asemenea, niveluri mai ridicate de citokine la persoanele cu Covid-19. Dacă citokinele sunt agenții esențiali ai sistemului imunitar, atunci când sunt prezenți în prea multe pot crea leziuni profunde, în special în sistemul hepatic și plămâni și pot provoca moartea. Mai multe studii au arătat că este posibil ca coronavirusul să provoace o creștere anormală a citokinelor. „Asocierile dintre compoziția microbiotei intestinale, nivelurile de citokine și markerii inflamatori la pacienții cu Covid-19 sugerează că microbiota intestinală este implicată în gradul de severitate al Covid-19, posibil prin modularea răspunsurilor imune ale gazdei”, concluzionează cercetătorii.

Acestea din urmă avertizează, de asemenea, cu privire la prescrierea de antibiotice la pacienții afectați, care ar fi deosebit de inutile, dar potențial dăunătoare. „Este puțin probabil ca antibioticele să fie asociate cu rezultate îmbunătățite ale pacienților, presupunând că nu există co-infecții bacteriene, ci, dimpotrivă, acestea ar putea exacerba și prelungi disbioza microbiotei intestinale la pacienții cu Covid-19”, explică aceștia.