În momentul în care suntem supuși unor situații de tensiune, cortizolul este secretat într-un procent mai mare de către glandele suprarenale. Nivelul acestuia fluctuează constant, hormonul stresului fiind responsabil de reglarea glicemiei și de buna funcționare a organismului.
Ce rol are hormonul stresului în organismul nostru?
Cortizolul este necesar organismului, având numeroase funcții. În primul rând, acesta reglează metabolismul. Ajută la reglarea zahărului din sânge, crescând producția de glucoză și scăzând utilizarea acesteia la nivel celular.
De asemenea, acesta reduce inflamația, prin inhibarea producției de substanțe care cauzează inflamația și prin suprimarea răspunsului sistemului imunitar.
Numele său nu este întâmplător, nivelul acestuia fiind strâns legat de cantitatea de stres fizic sau emoțional la care suntem supuși. Concret, cortizolul gestionează resursele de energie necesare pentru a face față situațiilor stresante. Pentru a obține energia necesară, acest hormon crește nivel zahărului din sânge, presiunea arterială și ritmul cardiac.
Totodată, e responsabil de reglarea ciclului veghe-somn. Fluctuând, acesta este mai ridicat dimineața și mai scăzut seara. Acest lucru se întâmplă pentru a menține energia ridicată în timpul zilei, pentru activități și pentru a pregăti seara organismul pentru somn.
Procesul nașterii este strâns legat de acest hormon. Contribuie și la echilibrul hormonal necesar pentru a rămâne însărcinată și la dezvoltarea fetală.
De asemenea, hormonul cortizol este implicat în răspunsul de „luptă sau fugă”. În condițiile de stres acut, glandele suprarenale eliberează cortizol care permite organismului să rămână în stare de alertă maximă.
Riscurile unui cortizol crescut în organism
Bolile, inclusiv tulburări ale glandelor suprarenale, au potențialul de a afecta producția de cortizol, iar medicamentele cu cortizol pot perturba tiparul normal. În acest caz, apare sindromul Cushing.
Persoanele cărora le crește în mod anormal nivelul acestui hormon se confruntă cu: creșterea în greutate, creșterea tensiunii arteriale, creșterea glicemiei (care în timp poate duce la diabet tip 2), diminuarea masei musculare și senzația generalizată de slăbiciune, rotunjirea trăsăturilor fetei, apariția de vergeturi, pierderea densității osoase, depresie și semne de anxietate, probleme de concentrare, dureri frecvente de cap, probleme cu somnul, stare accentuată de iritabilitate.
Efectele negative ale unui nivel prea mare de cortizol nu sunt doar fizice, ci și emoționale și psihice. Cei care trăiesc constant cu prea mult cortizol pot suferi de anxietate, depresie, schimbări de dispoziție și pot avea dificultăți în a se recupera după efort.
Nivelul anormal de cortizol în organism poate duce la gestionarea grea stresului, organismul manifestându-se prin transpirație, tremurături, sânge din nas și altele.
În plus, pot apărea și probleme digestive de tipul constipație, balonare sau diaree. Acest fenomen produce și schimbări hormonale, manifestate prin libido scăzut, disfuncții erectile și menstruații neregulate.
Pentru e reveni la nivelul adecvat de cortizol, trebuie să aplici tehnici de relaxare precum yoga, meditația și respirația conștientă. De asemenea, trebuie să înveți să-și gestionezi stresul. meditația ajută la o mai bună gestionare a gândurilor și reacțiilor, reducând nivelul de stres prin promovarea acceptării și întârzierea unei reacții imediate.
O alimentație echilibrată poate fi de mare ajutor. Dieta trebuie să fie bogată în nutrienți, fibre, acizi grași omega 3 și alimente anti-inflamatorii poate să-ți ajute corpul să scadă nivelul de cortizol. Indicat este și să evitați zahărul, alcoolul și cofeina.
Este indicat și consumul de ceaiuri precum ceai verde, de mușețel, sau de mentă. Unele studii au arătat că acestea pot ajuta la reglarea nivelului hormonului stresului.