Coronavirus poate fi o boală a vaselor de sânge, care explică totul! Multe dintre simptomele bizare ale infecției au un lucru în comun

În aprilie, cheagurile de sânge au apărut ca unul dintre numeroasele simptome misterioase atribuite Covid-19, o boală despre care inițial s-a crezut că afectează în mare măsură plămânii sub formă de pneumonie. La scurt timp au apărut rapoarte despre tineri care au murit din cauza accidentelor vasculare cerebrale legate de accidente vasculare cerebrale.

Ce au în comun toate aceste simptome? O afectare a circulației sângelui. Adăugați faptul că 40% din decesele cauzate de Covid-19 sunt legate de complicații cardiovasculare, iar boala începe să arate ca o infecție vasculară în loc de una pur respiratorie.

Stirile PROTV

Primele cuvinte ale vânătorului de comori care a descoperit o sabie unicat veche de 3.000 de ani: „Fericirea e mare”

RomaniaTV

Alexia Eram l-a dat uitării repede pe Mario Fresh. Cu cine s-a afișat, după despărțirea de iubit. Și mama ei a felicitat-o!

La câteva luni în pandemie, acum există un număr tot mai mare de dovezi care susțin teoria că noul coronavirus poate infecta vasele de sânge, ceea ce ar putea explica nu numai prevalența ridicată a cheagurilor de sânge, accidentelor vasculare cerebrale și atacurilor cardiace, dar oferă și un răspuns pentru setul divers de simptome din cap până în picioare care au apărut.

„Toate aceste complicații asociate cu Covid au fost un mister. Vedem coagularea sângelui, vedem leziuni renale, vedem inflamația inimii, vedem accident vascular cerebral, vedem encefalita [umflarea creierului]”, spune William Li, președintele Fundației Angiogeneză.

„O multitudine de fenomene aparent neconectate pe care nu le vezi în mod normal cu SARS sau H1N1 sau, sincer, cu cele mai multe boli infecțioase.”

„Dacă începeți să reuniți toate datele care apar, se dovedește că acest virus este probabil un virus vasculotrop, ceea ce înseamnă că afectează [vasele de sânge]”, spune Mandeep Mehra, MD, director medical al Brigham and Women. Spitalul Heart Heart and Vascular Center.

Într-o lucrare publicată în aprilie în revista științifică The Lancet, Mehra și o echipă de oameni de știință au descoperit că virusul SARS-CoV-2 poate infecta celulele endoteliale care aliniază interiorul vaselor de sânge. Celulele endoteliale protejează sistemul cardiovascular și eliberează proteine ​​care influențează totul, de la coagularea sângelui până la răspunsul imun. În lucrare, oamenii de știință au arătat leziuni ale celulelor endoteliale din plămâni, inimă, rinichi, ficat și intestine la persoanele cu Covid-19.

„Conceptul care apare este că aceasta nu este o boală respiratorie singură, aceasta este o boală respiratorie pentru a începe, dar este de fapt o boală vasculară care ucide oamenii prin implicarea ei în vasculatură”, spune Mehra.

Un virus respirator care infectează celulele sanguine și care circulă prin corp este practic necunoscut.

Un virus respirator unic

Se crede că SARS-CoV-2 intră în organism prin intermediul receptorilor ACE2 prezenți la suprafața celulelor care aliniază tractul respirator în nas și gât. Odată ajuns în plămâni, virusul pare să se deplaseze de la alveole, sacurile de aer din plămân, în vasele de sânge, care sunt, de asemenea, bogate în receptorii ACE2.

„[Virusul] intră în plămân, distruge țesutul pulmonar și oamenii încep să tuseze. Distrugerea țesutului pulmonar deschide unele vase de sânge, explică Mehra. „Apoi începe să infecteze celulele endoteliale după celula endotelială, creează un răspuns imun local și inflamează endoteliul.”

Un virus respirator care infectează celulele sanguine și care circulă prin corp este practic necunoscut. Nu se știe că virușii gripali precum H1N1 fac acest lucru, iar virusul SARS original, un sora coronavirus al infecției actuale, nu s-a răspândit în trecut prin plămâni. Alte tipuri de virusuri, precum Ebola sau Dengue, pot deteriora celulele endoteliale, dar sunt foarte diferite de virusurile care infectează de obicei plămânii.

Benhur Lee, MD, profesor de microbiologie la Icahn School of Medicine din Mount Sinai, spune că diferența dintre SARS și SARS-CoV-2 provine probabil dintr-o proteină suplimentară, fiecare dintre virusuri necesită activarea și răspândirea. Deși ambele viruși se atacă pe celule prin receptorii ACE2, este nevoie de o altă proteină pentru a deschide virusul, astfel încât materialul său genetic să poată intra în celula infectată. Proteina suplimentară pe care o necesită virusul SARS original este prezentă doar în țesutul pulmonar, dar proteina pentru activarea SARS-CoV-2 este prezentă în toate celulele, în special în celulele endoteliale.

„În SARS1, proteina care este necesară pentru clivare este posibilă să fie prezentă doar în mediul pulmonar, astfel încât acolo se poate reproduce. După câte am știut, nu este chiar sistemic, spune Lee. „[SARS-CoV-2] este scindată de o proteină numită furină și acesta este un pericol mare, deoarece furina este prezentă în toate celulele noastre, este omniprezentă.”

Deteriorarea endotelială ar putea explica simptomele ciudate ale virusului

O infecție a vaselor de sânge ar explica multe dintre tendințele ciudate ale noului coronavirus, cum ar fi ratele mari de cheaguri de sânge. Celulele endoteliale ajută la reglarea formării cheagurilor prin trimiterea de proteine ​​care activează sau dezactivează sistemul de coagulare. Celulele ajută, de asemenea, să se asigure că sângele curge lin și nu va fi prins pe margini aspre ale pereților vaselor de sânge.

„Stratul de celule endoteliale este în parte responsabil pentru reglarea [cheagului], inhibă formarea cheagurilor printr-o varietate de moduri”, spune Sanjum Sethi, MD, MPH, un cardiolog intervențional la Columbia University Irving Medical Center. „Dacă acest lucru este perturbat, ați putea vedea de ce poate promova formarea de cheaguri.”

Deteriorarea endotelială ar putea reprezenta ratele ridicate de leziuni cardiovasculare și infarcturi aparent spontane la persoanele cu Covid-19, de asemenea. Deteriorarea celulelor endoteliale provoacă inflamații în vasele de sânge și poate provoca ruperea oricărei plăci care se acumulează, provocând un atac de cord. Aceasta înseamnă că oricine are o placă în vasele de sânge care, în mod normal, ar fi putut rămâne stabile sau au fost controlate cu medicamente, riscă brusc un atac de cord.

„Inflamarea și disfuncția endotelială promovează ruperea plăcii”, spune Sethi. „Disfuncția endotelială este legată de rezultate cardiace mai grave, în special infarct miocardic sau atac de cord”.

Deteriorarea vaselor de sânge ar putea explica și de ce persoanele cu afecțiuni preexistente, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, diabetul și bolile de inimă prezintă un risc mai mare de complicații severe cauzate de un virus care ar trebui să infecteze pur și simplu plămânii. Toate aceste boli cauzează disfuncții ale celulelor endoteliale, iar deteriorarea suplimentară și inflamația în vasele de sânge cauzate de infecție le-ar putea împinge peste margine și pot cauza probleme grave.

Teoria ar putea rezolva chiar misterul de ce adesea ventilația nu este suficientă pentru a ajuta mulți pacienți cu Covid-19 să respire mai bine. Deplasarea aerului în plămâni, cu ajutorul cărora ventilatorii ajută, este doar o parte a ecuației. Schimbul de oxigen și dioxid de carbon în sânge este la fel de important pentru a oferi restul corpului cu oxigen, iar acest proces se bazează pe vasele de sânge funcționale din plămâni.

„Dacă aveți cheaguri de sânge în vasele de sânge care sunt necesare pentru schimb complet de oxigen, chiar dacă mutați aerul și în afara căilor respiratorii, [dacă] circulația este blocată, beneficiile complete ale suportului ventilator mecanic sunt oarecum afectate „, Spune Li.

O nouă lucrare publicată săptămâna trecută în New England Journal of Medicine, pe care Li este co-autor, a găsit dovezi extinse de cheaguri de sânge și infecție în celulele endoteliale din plămânii persoanelor care au murit din cauza Covid-19. Acest lucru a fost într-un contrast puternic cu persoanele care au murit din cauza H1N1, care au avut de nouă ori mai puține cheaguri de sânge în plămâni. Chiar și structura vaselor de sânge a fost diferită în plămânii Covid-19, cu multe alte ramuri noi care s-au format probabil după ce vasele de sânge originale au fost deteriorate.

„Am văzut cheaguri de sânge peste tot”, spune Li. „Observam particule de virus care umpleau celula endotelială precum umplerea unei mașini de gumball. Celula endotelială se umflă și membrana celulară începe să se descompună, iar acum aveți un strat de endoteliu rănit. ”

În cele din urmă, infecția vaselor de sânge poate fi modul în care virusul călătorește prin corp și infectează alte organe – ceva care este atipic al infecțiilor respiratorii.

„Celulele endoteliale leagă întreaga circulație [sistemul], în valoare de 60.000 de mile de vase de sânge în tot corpul nostru”, spune Li. „Este acesta o modalitate prin care Covid-19 poate afecta creierul, inima, vârful Covid? SARS-CoV-2 traficează prin celulele endoteliale sau intră în fluxul sanguin în acest fel? Nu știm răspunsul la asta. ”

Într-o altă lucrare care a analizat aproape 9.000 de persoane cu Covid-19, Mehra a arătat că utilizarea statinelor și a inhibitorilor ACE au fost legate de rate mai mari de supraviețuire.

Dacă Covid-19 este o boală vasculară, cea mai bună terapie antivirală ar putea să nu fie terapia antivirală

O teorie alternativă este aceea că coagularea sângelui și simptomele din alte organe sunt cauzate de inflamația din organism datorită unui răspuns imun supra-reactiv – așa-numita furtună de citokine. Această reacție inflamatorie poate apărea în alte boli respiratorii și în cazuri grave de pneumonie, motiv pentru care rapoartele inițiale ale cheagurilor de sânge, complicații cardiace și simptome neurologice nu suna clopotele de alarmă. Cu toate acestea, amploarea problemelor observate cu Covid-19 pare să depășească inflamația resimțită în alte infecții respiratorii.

„Credem că există o anumită tendință sporită a apariției coagulării cu acești [alți] viruși. Cred că inflamația în general promovează asta ”, spune Sethi. „Este acest lucru peste sau mai sus sau unic pentru SARS-CoV-2, sau este doar pentru că [infecția] este tocmai mai severă? Cred că toate sunt întrebări foarte bune la care, din păcate, nu avem încă răspunsul. ”

Anecdotic, Sethi spune că numărul de solicitări pe care le-a primit în calitate de director al echipei de răspuns a emboliei pulmonare, care se ocupă de cheaguri de sânge în plămâni, în aprilie 2020 a fost de două până la trei ori numărul din aprilie 2019. Întrebarea la care încearcă să răspundă acum Este vorba de faptul că, pur și simplu, au existat mai mulți pacienți la spital în acea lună, vârful pandemiei sau dacă pacienții cu Covid-19 au într-adevăr un risc mai mare de cheaguri de sânge.

„Bănuiesc din ceea ce vedem și din ce arată datele noastre preliminare este că acest virus are un factor de risc suplimentar pentru formarea cheagurilor de sânge, dar încă nu pot demonstra asta”, spune Sethi.

Vestea bună este că, dacă Covid-19 este o boală vasculară, există medicamente existente care pot ajuta la protejarea împotriva afectării celulelor endoteliale. Într-o altă publicație din New England Journal of Medicine, care a privit aproape 9.000 de persoane cu Covid-19, Mehra a arătat că utilizarea statinelor și a inhibitorilor ACE au fost legate de rate mai mari de supraviețuire. Statinele reduc riscul de atacuri de cord nu numai prin scăderea colesterolului sau prevenirea plăcii, ci și stabilizează placa existentă, ceea ce înseamnă că sunt mai puțin susceptibile să se rupă dacă cineva se află pe droguri.

„Se dovedește că atât statinele cât și inhibitorii ACE sunt extrem de protectori împotriva disfuncției vasculare”, spune Mehra. „Cea mai mare parte a beneficiilor lor în continuitatea bolilor cardiovasculare – fie că este hipertensiunea arterială, fie că este vorba de atac de cord, fie că este vorba de atac de cord, fie de aritmie, fie de insuficiență cardiacă – în orice situație mecanismul prin care acestea protejează sistemul cardiovascular începe cu capacitatea lor de a stabiliza celulele endoteliale.

Mehra continuă, „Ceea ce spunem este că poate cea mai bună terapie antivirală nu este de fapt o terapie antivirală. Cea mai bună terapie ar putea fi de fapt un medicament care stabilizează endoteliul vascular. Construim un concept drastic diferit. „