Constructii misterioase pe strazile orasului! Au influentat viata a mii de ieseni – GALERIE FOTO

@ Cine s-ar fi gandit ca pe strazi importante din orasul Iasi inca se pastreaza urmele unor constructii misterioase @ Acestea au influentat si marcat viata locuitorilor intr-un mod unic @ Ele au o vechime de aproape jumatate de mileniu @ Valoarea lor istorica este una speciala si demonstreaza aspecte de o modernitate urbanistica aparte pentru o comunitate

Una dintre cele mai putin cercetate file de istorie din trecutul Iasului tine de constructii care, acum, par a fi banale! Cu toate acestea, pentru ceea ce se intampla in Capitala Moldovei acum jumatate de mileniu, arata ca evolutia urbanistica a orasului era una extraordinara. Totul pleaca de la existenta instalatiilor denumite generic cismele, puturi sau fantani.

Stirile PROTV

Alegeri prezidențiale, turul 1. Rezultate parțiale: Georgescu pe primul loc, Lasconi urcă pe locul doi

RomaniaTV

Cât de bine arată soția lui Călin Georgescu. Câți ani are Cristela. Are o siluetă de invidiat și, în plus, ea lucrează într-un domeniu nobil

Legenda cismelei lui Pacurar

Intreaga poveste incepe din timpul domnitorului Stefan Tomsa (domn al Moldovei intre 20 noiembrie 1611 – 22 noiembrie 1615, respectiv din septembrie 1621 si pana in august 1623). Din acele vremuri este atestata, inclusiv de catre cronicarul Miron Costin, existenta „fantanii lui Pacurar„, dar acest termen putea insemna pana la sfarsitul secolului al XVII-lea si instalatii perfectionate de distributie a apei denumite, prin termeni de origine turca, „cismea” sau „hazna”.

Citeste si: Scene de groaza surprinse pe strazile Iasului! Totul s-a petrecut intr-un mod teribil – GALERIE FOTO

„Din acest motiv, este posibil ca fantana lui Pacurar sa fie identica cu cismeaua Pacurarilor care a dat, mai tarziu, si numele unei strazi in acest cartier al Iasului. Pe de alta parte, in anul 1639, cismeaua lui Butuc era cea care aproviziona cu apa feredeul turcesc. Aceasta cismea era situata la capatul dinspre Pacurari a actualei strazi Fatu. Dupa reputatul istoric N. Bogdan, care face referinta ca sursa a datelor un hrisov din anul 1678, la inceputul secolului al XVII-lea, „Iasii erau alimentati cu apa din izvoarele de pe podisul Galatii si din cismeaua lui Butuc”.

Citeste si: Marire si decadere! Iata cum arata acum locul unde-si dadeau intalnire bogatasii Iasului – FOTO

Loc unde medita si scria poetul Mihai Eminescu

Mai departe, la finalul secolului al XIX-lea, preocupat sa sistematizeze zona Rapa Galbena, primarul Nicolae Gane initia construirea unei esplanade. Desi acesta reliefa in jurnalul sau ca ideea ii venise „intr-o noapte senina din luna august”, in realitate totul a plecat de la poetului Mihai Eminescu. „Visator si nostalgic, profund impresionat de trecutul si frumusetea orasului, poetul avea uneori placerea sa priveasca imensa vale ce se intindea prapastioasa, la poalele targului, de-a lungul Bahluiului. Cercetand incantatoarea priveliste, si „rezemat cu coatele pe bara” de lemn, la marginile malurilor dinspre „Cismeaua Pacurari„, uneori putea fi vazut poetul Mihai Eminescu. Acolo il gasea intr-o zi Gh. Popa Radu. Privea spre Galata. Intrebat ce face, avea sa raspunda: „Ce sa fac… admir natura; uite domnule Radu, spune-mi, cine ar fi in stare sa-mi puie pe hartie tabloul acesta care ni se prezinta inaintea ochilor. Doamne! exclama el, ce pozitie frumoasa are Iasul! De as avea eu bani, as pune sa se faca un pod de aici pana pe Dealul Galata. Inchipuie-ti, cand acest pod ar exista, sa stai in mijlocul lui, ce priveliste frumoasa ai avea. Cred ca in lumea intreaga nu s-ar mai gasi pereche!”, se arata in lucrarea „O amintire din viata lui Eminescu”, publicata la 1900.

Citeste si: EXCLUSIV! A fost descoperit un loc din centrul Iasului, unde s-a petrecut o crima oribila – GALERIE FOTO, VIDEO

Retea moderna de alimentare a orasului

Mai departe, o serie de alte documente scot in prim-plan modul in care s-au executat lucrari de alimentare cu apa in Iasi la anul 1677. Totul avea loc in timpul domniei lui Antonie Ruset voievod. „Antonie Ruset Voda a reparat biserica Sf. Neculai Domnesc si cu aceasta ocazie a facut cismea, adica o fantana in zidul bisericii despre partea cea mare a Curtii Domnesti, aducand apa pe oluri de departe la care a fost ispravnic Abaza clucerul”, se reliefeaza in datele oferite de cronicarul N. Costin. De asemenea, inginerul Mihailik de Hodocin a realizat si el o cismea de fier forjat, existenta si acum in fata Catedralei Mitropolitane. Realizata in stil gotic in timpurile lui Grigore Ghica Voda (mijlocul secolului al XIX-lea – n.r.) si turnata intr-o uzina din provincia Moravia, cismeaua era o simbioza intre tehnica si arta. Tot in acest plan, tot in urma unor lucrari din aceste vremuri, apare Casa Apelor de langa Turnul Goliei si cismeaua de la baza acestuia. „Cismeaua Goliei, care este pastrata si astazi, este frumos ornata cu muluri in baroc turcesc. Gura de apa se afla in centrul unui medalion subliniat de un chenar ce il separa, de o parte si de cealalta a doi pilastri canelati, care sustin, prin intermediul unei console bine reliefate, o tablie deasupra careia se detaseaza, intr-un oval, stema Moldovei”, se mai arata in documente.