Consiliul Atlantic lansează un semnal de alarmă! Primele zece riscuri pentru 2021

Consiliul Atlantic lansează un semnal de alarmă referitor la anul 2021. Oficialii iau în calcul cele mai mari riscuri mondiale cu care s-ar putea confrunta omenirea în 2021. Într-o postare publicată pe site-ul consiliului, aceştia prezintă, pas cu pas, fiecare risc la adresa siguranţei mondiale.

Printre cel mai mari ameninţări care există în 2021 şi sunt luate în considerare de Consiliul Atlantic se numără criza COVID-19, poziţia slabă a lui Joe Biden, președintele ales al Statelor Unite ale Americii, criza financiară cauzată de pandemia de COVID-19 dar şi sărăcirea, fără precedent a păturii de mijloc.

Stirile PROTV

Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare

RomaniaTV

Adriana Bahmuțeanu, luată la mișto de Honorius Prigoană. Niciodată nu a plăcut-o. ''Avem o relație de bună ziua și la revedere senzațională''

Iată cele mai mari riscuri la adresă omenirii în 2021

Conform Consiliului Atlantic, cele mai mari riscuri la adresă omenirii din 2021 au un larg spectru. Vorbim de crearea lentă a vaccinului împotriva COVID-19, apariţia unor conflicte, gestionarea unei crize financiare sau sărăcirea păturii de mijloc a populației.

Criza COVID-19 se adâncește pe fondul lansării lente a vaccinurilor

COVID-19 va continua să crească în Statele Unite, Uniunea Europeană (UE) și Rusia, în contextul ălătoriei de vacanță, adunărilor de familie și prieteni și oboseala larg răspândită de pandemie, care se extinde probabil până în 2021. Mulți și-ar putea lăsa gardă în jos în așteptarea primirii vaccinurilor. Distribuția vaccinului ar putea întâmpina probleme neașteptate de producție și de logistică, împingând înapoi calendarul pentru momentul în care cea mai mare parte a omenirii poate fi vaccinată. În Statele Unite, în special, sondajele arată că 42 la sută dintre americani nu va luă niciun vaccin, ceea ce ar putea reduce șansele de oprire a contagiunii până în a doua jumătate a anului 2021. Restricțiile internaționale de călătorie vor rămâne în vigoare pentru o mare parte a anului 2021, deoarece distribuția vaccinului în străinătate, în special în țările în curs de dezvoltare, va fi probabil, dificilă. De asemenea, virusul continuă să se răspândească și să mute, limitând potențial eficacitatea vaccinului.

Președinția Biden este sub semnul unei slabe guvernări

Capacitatea lui Joe Biden de a guverna va fi limitată, mai ales dacă republicanii își păstrează conducerea Senatului. În ultimele sale zile, președintele Donald Trump îl face cât mai dificil posibil succesorului său: secretarul trezoreriei Steven Mnuchin a returnat guvernului fonduri de recuperare de 455 miliarde de dolari, în timp ce Trump amenință China cu vânzări suplimentare de arme către Taiwan, avertizează Iranul cu privire la sancțiuni suplimentare și retrage Statele Unite din mai multe tratate într-o demontare ulterioară a măsurilor de control al armelor. Sondajele arată aproximativ 70% dintre republicani cred că alegerile au fost furate de la Trump și că președinția Biden este nelegitimă. Trump ar putea fi un spin în partea lui Biden în următorii patru ani, mai ales dacă va anunța o nouă candidatură la președinție. Între timp, progresiștii îl vor presa pe Biden.

A izbucnit o altă criză financiară mondială, determinată de datorii

Datoria globală din cheltuielile de urgență COVID-19, în special în economiile în curs de dezvoltare, explodează. Datoria totală a crescut cu 15 trilioane de dolari în 2020 și se așteaptă să ajungă la 365 la sută din PIB-ul global până la sfârșitul anului. Fondul Monetar Internațional (FMI) a trebuit să acorde deja ajutor financiar determinat de pandemie către optzeci și una de țări, iar fluxurile de capital către țările cu venituri mici se estimează că vor scădea cu 700 de miliarde de dolari față de nivelurile din 2019 în 2020. Economiile în curs de dezvoltare au nevoie de 7 trilioane de dolari pentru rambursarea datoriei până la sfârșitul anului 2021. O astfel de suferință financiară ar putea declanșa o altă criză financiară globală. Într-un efort de a stopa criza în creștere, Grupul celor 20 (G20) a creat un „cadru comun” (inclusiv China) pentru a gestiona reducerea datoriilor, dar reticența Congresului SUA de a aproba orice resurse noi pentru FMI ar putea submina eforturile G20.

Țările occidentale se luptă cu o redresare economică lentă

Fondul Monetar Internațional (FMI) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) şi-au redus recent estimările lor inițiale pentru 2020 ale daunelor economice negative ale SUA și altor țări de la COVID, dar cea mai mare parte a lumii nu se va întoarce la PIB înainte de 2020 nici măcar la sfârșitul anului 2021. Doar o singură economie majoră – China – va experimenta creștere semnificativă (aproape 2 la sută) în 2020, ajungând la 10% până la sfârșitul anului 2021. Situația ar putea deveni mai gravă pentru Occident dacă există un stimul fiscal inadecvat. Mulți economiști cred că redresarea lentă a SUA din criza financiară din 2008 s-a datorat parțial retragerii premature a stimulului și accentului pus pe reducerea deficitului începând din 2010. În Europa, măsurile de austeritate post-2008 au agravat problema creșterii lente. Rețineți, de asemenea, că criza financiară din 2008 a generat creșterea populistă în curs de desfășurare în Statele Unite și Europa. Din nou,

Coreea de Nord produce o criză

Când vine vorba de abordarea amenințării nucleare din Coreea de Nord, Biden va moșteni moștenirile diplomatice eșuate ale ultimilor patru președinți. În ciuda celor trei întâlniri ale lui Trump cu Kim Jong-un, Coreea de Nord se mândrește acum cu un arsenal de arme nucleare și mai capabile, incluzând 20-30 bombe și rachete balistice intercontinentale care ar putea ajunge în curând pe continentul SUA. Modelul din trecut a fost că noii președinți americani să fie întâmpinați cu o provocare nord-coreeană sub forma unei rachete sau a unui test nuclear. Așteptați unul în primul trimestru al președinției lui Biden. O astfel de demonstrație va duce la presiuni asupra lui Biden în mass-media și în Congres pentru a face ceva, ridicând tensiunile și conducând probabil la o pseudo-criză care ar putea ieși din control. Kim nu este sinucigaș; Disuasiunea SUA încă funcționează cu el, deși trebuie consolidat în fața capacităților nord-coreene noi și emergente. Administrația Biden va fi cea mai eficientă în acest sens dacă va evita o încrucişare directă.

Confruntarea dintre SUA și Iran se intensifică

Asasinatul suspectat de Istrael a omului de știință nuclear principal al Iranului, precum și posibilul atac de sancțiuni al lui Trump înainte de a părăsi funcția ar putea otrăvi colaborarea cu Iranul, zădărnicind speranța lui Biden de a renegocia acordul nuclear. În Iran, există o furie larg răspândită împotriva Statelor Unite și a Europei și o dezbatere cu privire la următorii pași înainte de alegerile prezidențiale programate pentru iunie. În cazul în care liderul suprem Ayatollah Khamenei își va îndeplini promisiunea de a riposta – împotriva Israelului, Emiratelor Arabe Unite sau a instalațiilor petroliere saudite – înainte de 20 ianuarie, ar putea declanșa o reacție puternică din partea administrației Trump, cum ar fi bombardarea instalației nucleare Natanz. Acest lucru ar putea, la rândul său, să declanșeze un ciclu escalator între Washington și Teheran, subminând aspirațiile diplomatice ale lui Biden. Revenirea SUA la acordul nuclear se bazează pe o revenire iraniană la status quo ante plus dorința de a extinde vechiul acord. O negociere „mai mult pentru mai mult” pentru prelungirea termenelor privind oprirea activităților nucleare iraniene, înghețarea dezvoltării rachetelor și oprirea vânzărilor de rachete, împreună cu lichidarea războiului din Yemen, în schimbul ușurării sancțiunilor ONU împotriva Iranului, ar putea începe să se reconstruiască un minim de încredere între părțile la acordul nuclear. Dar acest scenariu este departe de a fi o certitudine.

SUA și China , ciocnirea peste Taiwan

Taiwanul poate fi acolo unde tensiunile din relația SUA-China ajung la un deznodământ. O dinamică negativă a crescut în ultimul an sau: fiecare mișcare a Statelor Unite de a arăta sprijin Taiwanului – cum ar fi vânzarea de arme, vizite oficiale la nivel înalt și exerciții militare – a determinat China să facă presiuni asupra Taiwanului cu aproape -introducerii zilnice de restricţii în de aer și mare. Taiwanul este o problemă existențială pentru Partidul Comunist Chinez. Dacă confruntarea SUA-China se înrăutățește, Xi Jinping s-ar putea simți obligat să meargă spre unificarea Taiwanului cu China continentală. Aceasta nu va însemna neapărat o invazie militară chineză, deși ciocnirile accidentale reprezintă un risc. Mai probabil este o strategie de tip Sun Tzu, broască în apă clocotită, de a stoarce economia Taiwanului, punând datoria Statelor Unite să escaladeze.

Cea mai gravă criză alimentară din ultimele decenii devastează lumea

Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat că lumea se află în pragul celei mai grave crize alimentare din ultimii cincizeci de ani. Pandemia a perturbat lanțurile globale de aprovizionare cu alimente. Și cu mai mulți oameni care intră în sărăcie extremă ca urmare a daunelor economice cauzate de COVID-19, creșterea prețurilor la alimente nu ar putea avea loc într-un moment mai rău. ONU prognozează că vor muri mai multe persoane din cauza malnutriției legate de COVID și a bolilor asociate acesteia decât din cauza coronavirusului. Asta nu ține cont de taxa pentru cei care supraviețuiesc; malnutriția copilăriei are sănătate pe tot parcursul vieții și repercusiuni mentale. Programul Alimentar Mondialconsideră că Yemenul, Sudanul de Sud, Nigeria și Burkina Faso ar putea suferi deja condiții de foamete. Afganistan, Camerun, Republica Centrafricană, Congo, Etiopia, Haiti, Liban, Mâli, Mozambic, Niger, Sierra Leone, Somalia, Sudan, Siria, Venezuela și Zimbabwe nu sunt departe de aceasta. Chiar și în economiile avansate, cei săraci suferă de prețuri mai mari la alimente într-un moment de șomaj ridicat. În Statele Unite, mai mult de una din cinci gospodării sunt acum nesigure.

Extinderea clasei medii globale se încheie

Poate că cea mai importantă realizare a lumii din ultimele trei decenii a fost creșterea a milioane de oameni din sărăcie extremă și creșterea unei clase medii globale. Acest lucru poate fi pus în pericol, cu excepția cazului în care există o recuperare puternică din criza COVID din 2021 și nu numai. Experții consideră că, pentru prima dată în jumătate de secol, clasa de mijloc a început să se micșoreze – posibil doar cu 52 de milioane de oameni doar în America Latină. În același timp, prezice Banca Mondială că până la sfârșitul anului 2021, până la 150 de milioane de persoane suplimentare vor cădea în sărăcie extremă, definită ca fiind cea care trăiește cu mai puțin de 1,90 USD pe zi. Creșterea economică mai scăzută decât cea așteptată anul viitor ar crește această cifră. Din punct de vedere istoric, eroziunea clasei de mijloc se corelează cu instabilitatea politică, derularea democratică și conflictul mai mare.

Turcia post Imperiul Otoman devine mai ameninţătoare

Din ce în ce mai autoritară, islamistă și expansionistă, Turcia sub conducerea lui Recep Tayyip Erdogan a intervenit fie militar, fie a plasat trupe în Somalia, Qatar, Libia, Irak, Siria și Balcani. Ankara s-a confruntat cu Rusia în Siria, Libia și Azerbaidjan în timp ce atacă kurzii aliați ai SUA care luptă împotriva ISIS. Turcia desfășoară sistemul rus de apărare antiaeriană S-400, care reprezintă o amenințare pentru NATO și a determinat sancțiuni SUA. Și a condus provocări navale în estul Mediteranei, încălcând Tratatul privind legea mării și amenințând Cipru. Multe state arabe văd Turcia ca pe o amenințare, în timp ce Erdogan provoacă și el Franța pentru gestionarea atacurilor teroriste recente. Asertivitatea militară pe mai multe fronturi a Ankarei ar putea declanșa mai multe conflicte și ar putea impune o contabilitate în cadrul NATO, care consideră Turcia ca membru.