Confuzia între pro-rus și anti-ucrainean. După ce a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România ca independent, Călin Georgescu a devenit un subiect de interes major în presa rusă, atrăgând atenția celei mai mari televiziuni financiare din Rusia, RBC. Într-un amplu material dedicat politicianului român, RBC a analizat cariera, declarațiile și contextul electoral al acestuia, subliniind că percepția sa drept „candidat pro-rus” este mai complexă decât lasă să se înțeleagă retorica publică.
Potrivit RBC, reputația de candidat pro-rus a lui Georgescu provine în principal din pozițiile critice exprimate față de NATO și sprijinul militar acordat Ucrainei de către România. Printre declarațiile controversate ale acestuia se numără calificarea Ucrainei drept „stat fictiv” și descrierea scutului antirachetă de la Deveselu ca o „rușine diplomatică”.
De asemenea, televiziunea rusă a adus în discuție afirmațiile lui Georgescu privind relațiile României cu Rusia și China, precum și aprecierile aduse președintelui rus Vladimir Putin. Într-un interviu din 2022, Georgescu l-a numit pe Putin „un patriot” și a afirmat că Rusia este condusă de „profesioniști”, o poziție care i-a adus critici acerbe pe scena politică românească.
Confuzia între pro-rus și anti-ucrainean
Într-o analiză oferită de academicianul rus Pavel Kandel, cercetător la Academia Rusă de Științe, se subliniază că este o „exagerare” să fie considerat Georgescu un candidat pro-rus.
„Există tendința de a interpreta ceea ce ne dorim să vedem,” a explicat Kandel, precizând că pozițiile anti-NATO sau critice față de Ucraina nu echivalează automat cu un sprijin direct pentru Moscova.
Academicianul a adăugat că politicienii naționaliști români, precum Georgescu, atrag atenția asupra problemelor legate de legea lingvistică din Ucraina, care a generat nemulțumiri în rândul comunității românești de acolo. De asemenea, grâul ucrainean, subiect sensibil pentru fermierii români, a fost un alt punct utilizat de Georgescu în discursul său, amplificând tensiunile economice dintre București și Kiev.
Un vot de protest, nu o alegere pro-rusă
Potrivit lui Kandel, succesul lui Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale poate fi atribuit unui val de nemulțumire față de actuala conducere politică a României. Acesta a comparat situația cu ascensiunea lui Corneliu Vadim Tudor în anii ’90, subliniind că astfel de fenomene reflectă o tendință generală de respingere a status quo-ului.
„Este un vot de protest împotriva establishment-ului politic, nu o alegere conștientă pentru o schimbare de direcție spre Rusia,” a explicat academicianul.
Totodată, Kandel a sugerat că Georgescu nu va reuși să transforme politica externă a României, chiar dacă ar câștiga alegerile, din cauza limitărilor impuse de sistemul politic românesc, în care puterea președintelui este mult mai redusă decât în alte republici prezidențiale.
Un personaj controversat în politica internațională
RBC nu a ocolit aspectele controversate din cariera lui Georgescu, menționând admirația sa pentru mareșalul Ion Antonescu, liderul României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Declarațiile sale despre Antonescu, pe care l-a numit „erou”, au generat un val de critici și au dus la deschiderea unui dosar penal, deși investigația nu a avut consecințe concrete.
De asemenea, televiziunea rusă a menționat percepțiile internaționale asupra alegerilor din România, citând publicații precum Financial Times și The Guardian, care au calificat rezultatele primului tur drept „șocante” și „un cutremur politic”.
O imagine complicată în peisajul politic
Pentru presa rusă, Călin Georgescu reprezintă o figură complexă, care combină naționalismul românesc cu poziții anti-occidentale. Această combinație îi permite să fie perceput în Rusia mai degrabă ca un simbol al nemulțumirilor interne din România decât ca un aliat autentic al Moscovei.
În ochii rușilor, Georgescu nu este neapărat pro-rus, ci mai degrabă un exponent al frustrărilor din societatea românească, care a devenit un vehicul pentru criticarea NATO, a Uniunii Europene și a politicilor pro-ucrainene ale Bucureștiului.
„Românii amestecă sau confundă intenționat pozițiile pro-ruse cu cele anti-ucrainene,” a concluzionat Kandel, subliniind că succesul lui Georgescu depinde mai mult de evoluțiile politice interne decât de influența externă.
Călin Georgescu este perceput în Rusia ca un politician care provoacă sistemul politic românesc, dar fără să reprezinte o amenințare reală pentru direcția pro-occidentală a României. În ciuda declarațiilor sale controversate, succesul său reflectă mai degrabă nemulțumirea populară decât o schimbare fundamentală în politica externă a țării.